Muresenii s-au calcat in picioare pentru a primi apa sfintita

Sute de credinciosi mureseni au participat ieri de sarbatoarea Botezului Domnului la Catedrala Mare din Targu-Mures la slujba de sfintire a apei, oficiata de un sobor de preoti.
Boboteaza, sărbătorită în 6 ianuarie, când se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos, încheie, alături de sărbătoarea Sfântului Ioan sarbatorita pe data de 7 ianuarie, perioada celebrării naşterii Mântuitorului. Sărbătoarea marchează Botezul Domnului şi se mai numeşte Epifanie, adică Arătarea lui Dumnezeu şi Mântuitorului în lume. ”Boboteaza incheie ciclul sarbatorilor de iarna. Sarbatoarea aceasta readuce in amintirea noastra, a tuturor, momentul in care, la varsta deplinei maturitati, Domnul Iisus Hristos s-a dus la Iordan, acolo unde Sfatul Ioan Botezatorul practica un fel de botez al pocaintei. Domnul Hristos s-a botezat si, in momentul in care, a primit botezul de la Ioan Botezatorul in apa Iordanului, cerurile s-au deschis si Duhul Lui Dumnezeu s-a coborat peste El sub forma unui porumbel, iar un glas din ceruri a aratat “Acesta este fiul meu cel iubit, intru care am binevoit”. Botezul se practica si astazi , il primim fiecare in casa noastra, pentru ca atunci cand Domnul Iisus a intrat in apa Iordanului firea tuturor apelor s-a sfintit. Aceasta este apa pe care oamenii o tin in casa lor pentru trebuintele lor zilnice, pentru tot binele lor”, a marturisit protopopul Nicolae Sincan, preot al Catedralei Mari din Targu Mures.
Apa sfintita, luata pe nemancate
Dupa oficierea Sfintei Liturghii, credinciosii s-au inghesuit pentru a-si lua aghiasma mare. “Este multa lume dar astept sa imi vina randul sa imi iau si eu apa sfintita. In fiecare an vin de Boboteaza la Biserica si imi iau apa sfintita sa duc si familiei”, a spus un batranel. De asemenea, preotii au trecut la stropirea tuturor credinciosilor cu aghiasma si un manunchi de busuioc. Biserica Ortodoxa Romana ii sfatuieste pe credinciosi sa pastreze agheasma intr-un vas curat, la loc de cinste si sa guste din ea pe nemancate si cu multa cuviinta in zilele de ajunare si de post, sau cu ocazia marilor sarbatori, dupa ce vin de la biserica. Se obisnuieste ca oamenii sa bea din aghiasma mare timp de opt zile in sir, din ajunul Bobotezei pana la incheierea praznicului, adica pana la 13 ianuarie.