Fondul Proprietatea, „Perla Bursei”, listată azi la BVB

Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) sunt tranzacţionate, începând de azi, de la ora 10.00, pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti. Pentru pregătirea listării, FP a colaborat îndeaproape cu un consorţiu de brokeri – Raiffeisen Capital Investment (lead manager), BRD Groupe Societe Generale, ING Bank NV Amsterdam sucursala Bucureşti şi cu consultanţii juridici Schoenherr şi Asociaţii SCA şi White & Case, Pachiu SCA.

Cel mai important eveniment din istoria Bursei

Analistul economic Mircea Solovăstru este de părere că evenimentul de azi este cel mai important din istoria Bursei de Valori Bucureşti, un veritabil succes pentru piaţa autohtonă de capital. „Consider că listarea Fondului Proprietatea reprezintă o revoluţie pentru piaţa de capital din România şi este cel mai important eveniment din istoria Bursei de Valori Bucureşti din 1882 până în prezent. Listarea Fondului Proprietatea este un succes pentru piaţa de capital pentru că odată cu ea s-au introdus conturile globale, ceea ce deschide acces pentru marii investitori pe piaţa locală şi care va fi extinsă şi la alţi emitenţi de pe piaţa locală”, a afirmat Mircea Solovăstru.

Un pas înainte pentru respectarea legilor

Potrivit acestuia, un rol important în menţinerea interesului investitorilor străini pentru piaţa de capital din România revine clasei politice, astfel încât să ducă la creşterea standardelor de guvernanţă corporativă şi de transparenţă. „Impactul listării Fondului Proprietatea în economia reală va depinde şi de măsura în care statul român, prin clasa politică, va înţelege că trebuie să menţină la cote ridicate interesul investitorilor străini. Listarea Fondului Proprietatea va aduce standarde înalte de guvernanţă corporativă, de transparenţă şi va accelera respectarea legilor în România”, a subliniat Mircea Solovăstru.

E nevoie de disciplină financiară, credibilitate şi transparenţă

Referindu-se la rolul pe care Bursa de Valori Bucureşti ar trebui să-l aibă în dezvoltarea pieţei de capital din România, analistul economic a apreciat că aceasta trebuie să promoveze disciplina financiară, credibilitatea şi transparenţa. „O economie care nu are piaţă de capital dezvoltată iese mai greu din recesiune. Bursa de Valori Bucureşti trebuie să devină o alternativă viabilă la sistemul bancar, la finanţarea şi capitalizarea societăţilor comerciale pentru a deveni barometrul economiei româneşti. Bursa de Valori Bucureşti trebuie să promoveze disciplina financiară, credibilitatea şi transparenţa pentru că nu există economie de piaţă care să funcţioneze fără aceste trei elemente. De asemenea Fondul are şi „comori ascunse”, printre care aş aminti Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica”, a încheiat Mircea Solovăstru.

Franklin Templeton, administrator de top

Fondul Proprietatea este un fod de investiţii înfiinţat de Guvernul României în decembrie 2005, pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate, în mod abuziv, de regimul comunist. În urma unei licitaţii internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton a câştigat, în iulie 2009, mandatul în valoare de 3,4 miliarde euro al FP, fiind selectată dintre şapte companii globale de management al activelor. Franklin Templeton a preluat oficial rolul de amnager al investiţiilor şi unic administrator al FP în data de 29 septembrie 2010. După numirea oficială, Franklin Templeton a demarat plata dividendelor aferente profiturilor distribuibile din 2008 şi 2009 către toţi acţionarii înregistraţi la data de 27 septembrie 2010.

38,9% din acţiunile Fondului, deţinute de Guvern

Principalul acţionar al FP este Guvernul României prin Ministerul Finanţelor Publice, cu 38,9% din acţiuni, restul fiind deţinut de persoane juridice private (19,5%) şi persoane fizice (41,6%). Guvernul României acoperă valoarea cererilor de despăgubire prin realocarea acţiunilor petiţionarilor eligibili, astfel că participaţia statului este diminuată la fiecare cerere de despăgubire. 80% din activul net la 31 decembrie 2010 este reprezentat de sectorul energetic, dintre care peste 43% sunt companii din domeniul energiei electrice. De asemenea, sectorul de petrol şi gaze deţine o pondere de circa 31%.

Principala participaţie, OMV Petrom

În ceea ce priveşte activul net al FP, 92% reprezintă active financiare, iar 8% cash. Acţiunile necotate sunt principala deţinere a fondului, cu o pondere de 62%. Principala participaţie a FP este OMV Petrom (23,5%), urmată de Hidroelecrica (20,8%), aceasta din urmă fiind cea mai importantă deţinere în cadrul acţiunilor nelistate. Preţul estimat al unei acţiuni se încadrează într-o plajă de 0,72 – 0,74 la un activ net unitar estimat între 0,973 – 1,15 leu.

Valoarea activului net, majorată

Ultima valoare oficială publicată a activului net unitar este de 1,1124 lei/acţiune, în 31 decembrie 2010. Valoarea activului net s-a majorat cu 18% în urma modificării modalităţii de calcul de către CNVM, care a publicat în 25 noiembrie 2010 noua reglementare. Aceasta se calculează pe baza preţului de închidere pentru acţiunile listate şi a capitalurilor proprii din ultima raportare financiară disponobilă, pentru cele nelistate.

Dividendele, sursa nr. 1 de cash

Principala sursă de venit, şi implicit, de cash, o constituie dividendele de la companiile din portofoliu. 84% din portofoliul de 12,2 miliarde lei, conform raportării din octombrie 2010, este compus din companii cu capital majoritar de stat (10,2 miliarde lei), care sunt obligate în 2011 la distribuirea a 90% din profit sub formă de dividende, faţă de 50% cât era prevăzut anterior. O altă sursă de cash sunt depozitele bancare, circa 10% din activul net. Veniturile din dobânzi estimate de Fondul Proprietatea în 2011 sunt de 90 milioane lei, cu 14% sub nivelul bugetat pentru 2010.

Tranzacţii de de 3 milioane euro/zi

“O listare de succes a Fondului la Bursă va fi indicată de parametrii privind volumul de tranzacţionare şi capitalizare, iar aşteptările sunt mari în această direcţie. Cred că tranzacţiile zilnice cu acţiunile Fondului Proprietatea pot fi de minimum 3 milioane de euro. Listarea Fondului Proprietatea va atrage atenţia unor investitori instituţionali importanţi din afara ţării şi va avea impact pozitiv asupra lichidităţii pieţei, atât pe termen scurt, cât şi lung. Pe lângă consecinţele pozitive directe, trebuie menţionat faptul ca FP reprezintă 82 de companii, dintre care doar 29 sunt listate la BVB. Banii care vor fi atraşi de companiile din portofoliul Fondului Proprietatea de pe piaţa de capital sperăm ca vor genera noi oferte publice iniţiale urmate de listări, iar diversificarea ofertei în general determină creşterea free-float-ului şi a numărului de investitori.”
Stere Farmache, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti

Volatilitatea pieţei va creşte

“De interesul pentru Fondul Proprietatea se vor bucura şi restul acţiunilor de la BVB pentru ca investitorii vor privi piaţa, în ansamblul ei. Aceştia se vor uita la portofoliul Fondului Proprietatea şi poate că vor face alte achiziţii sau vânzări de acţiuni. Mă aştept ca volatilitatea pieţei să crească.”
Mark Mobius, preşedintele executiv al Franklin Templeton Investment Management Limited

Listarea va impulsiona dezvoltarea pieţei

“Suntem încrezători că listarea preconizată va impulsiona dezvoltarea pieţei de capital româneşti şi va capta interesul unor investitori internaţionali importanţi, încurajând în acelaşi timp şi alţi emitenţi locali, inclusiv companii controlate de stat, să facă IPO-uri pentru a-şi tranzacţiona acţiunile la BVB.”
Greg Konieczny, managerul de fond al FP

SSIF Goldring SA, broker autorizat

„Până în decembrie 2010, acţiunile Fondului Proprietatea erau tranzacţionate prin intermediul Depozitarului Central pe baza înţelegerilor dintre vânzători şi cumpărători. Tranzacţionarea acţiunilor se poate face doar prin intermediul unui broker autorizat. SSIF Goldring SA, în calitate de broker autorizat, pune la dispoziţia clienţilor interesaţi de tranzacţionarea acestor acţiuni un raport detaliat de analiză, cu ultimele informaţii despre Fondul Proprietatea. Raportul oferă informaţii despre valoarea fondului, deţinerile cele mai importante şi perspectivele de dezvoltare. Listarea Fondului reprezintă un eveniment important pentru piaţa de capital românească, va creşte valoarea capitalizării bursiere, lichiditatea zilnică şi vizibilitatea companiilor româneşti. Interesul arătat pentru Fondul Proprietatea a fost extrem de ridicat înainte de cotarea la bursă şi anticipăm că va rămâne ridicat şi după listare. Înainte de a tranzacţiona acţiuni Fondul Proprietatea prin intermediul platformei SSIF Goldring SA, vă invităm să consultaţi Manualul de utilizare şi Raportul detaliat al Fondului Proprietatea, aceste informaţii esenţiale le găsiţi accesând www.goldring.ro.
Pentru informaţii suplimentare şi suport gratuit, ne puteţi contacta la datele prezentate pe site-ul www.goldring.ro sau la telefon 0265-269.195.”
Virgil Zăhan, director general SSIF Goldring SA Târgu-Mureş

Franklin Templeton, 60 de ani de experienţă

Franklin Templeton Investment Management Limited este o filială a Franklin Resources Inc., o organizaţie globală de management al investiţiilor ce operează sub denumirea Franklin Templeton Investments. Franklin Templeton Investments furnizează soluţii globale şi locale de management al investiţiilor administrate de echipele de investiţii ale Franklin Templeton, Mutual Series, Fiduciary Trust, Darby şi Bissett. Compania situată în San Mateo, California, are mai mult de 60 de ani de experienţă în investiţii şi administrează active în valoare de peste 642 miliarde dolari, conform datelor disponibile la data de 30 noiembrie 2010.

Valoarea principalelor participaţii ale FP (noiembrie 2010)

Valoare participaţie % în activ net
(mil. lei)
OMV Petrom (*) 3.736,3 23,5%
Hidroelectrica 3.301,0 20,8%
Romgaz Mediaş 1.245,4 7,8%
CN Aeroporturi Bucureşti 1.005,6 6,3%
Nuclearelectrica 705,8 4,4%
Complexul Energetic Turceni 530,2 3,3%
Transgaz Mediaş (*) 461,2 2,9%
ENEL Distribuţie Muntenia 324,6 2,0%
GDF Suez energy 302,6 1,9%
ENEL Distribuţie Banat 278,1 1,7%
Complexul energetic Craiova 267,3 1,7%
Complexul energetic Rovinari 251,3 1,6%
ALRO Slatina (*) 198,5 1,2%
Transelectrica (*) 176,1 1,11%
(*) – companii listate

Politica investiţională şi de dividente a FP:
– Nu poate deţine mai mult de 20% din active în valori mobiliare sau instrumente ale pieţei monetare necotate, cu excepţia titlurilor de stat şi a obligaţiunilor emise de Ministerul Finanţelor Publice;
– Valoarea numerarului trebuie să fie maxim 20% din active. Excepţie: numerarul dobândit de la statul român, limita ce poate fi extinsă până la 50% cu condiţia ca sumele să provină din plasamente ajunse la scadenţă sau din vânzarea de instrumente financiare din portofoliu, iar depăşirea nu poate să se extindă pe mai mult de 90 de zile;
– Valoarea depozitelor bancare constituite la o singură bancă nu poate depăşi 10% din active;
– Cel puţin 20% din active să fie investite în acţiuni listate.

Ce dividende s-au dat la FP?

Principala sursă de venituri a FP o constituie veniturile din dividende. Evoluţia acestora este determinată de valoarea provenită de la Petrom, care nu a distribuit însă dividende din profiturile anilor 2008 şi 2009. În 2008 FP a încasat dividende în valoare de 217,6 milioane lei de la Petrom, reprezentând peste 50% din totalul dividendelor încasate.

Dividende (mil. lei)
2009 2008 2007
Petrom 0 217,6 100,2
Romgaz 40,9 38,7 35,2
Transgaz 18,5 17,1 18,2
Distrigaz Sud 14,5 22,8 7,7
ALRO 18,9 17,1 18,2
AIHC 10,1 8,4 6,4
Conpet 7,1 2,3 1,4
Transelectrica 3,0 3,6 14,5
Altele 7,1 95,4 26,0

Aproape 9000 de întreprinderi din Mureş naţionalizate în 1948

Sub incidenţa Legii nr. 119 din 11 iunie 1948, referitoare la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie din România, au intrat un număr de 8.894 de întreprinderi, din care 3.560 de interes local. Acestea din urmă, au fost trecute sub administrarea autorităţilor locale care au procedat rapid la schimbarea personalului de conducere pentru a putea să le controleze cât mai eficient.
În cursul anului următor, vor mai face obiectul naţionalizării şi alte întreprinderi care nu fuseseră naţionalizate anterior. Procesul dificil al schimbării formei de proprietate – foştii proprietarii nu puteau (şi e lesne de înţeles) să accepte această situaţie – a trebuit dublat de către autorităţile comuniste, de o serie întreagă de alte măsuri cu caracter de supraveghere din partea Siguranţei Statului, devenită din septembrie 1948, Direcţia Securităţii Poporului (Securitatea), dar şi din partea Miliţiei Populare. Nu puţine au fost cazurile de sabotaj, ce au mers de la întreruperea procesului de producţie, până la distrugerea deliberată a unor utilaje sau chiar a unor hale de producţie.

Întreprinderile naţionalizate, controlate de Securitate

Procesul naţionalizării, un proces cât se poate de complex, s-a bucurat în judeţul Mureş de o atenţie deosebită din partea istoricului Bartos Zoltan, care pe baza documentelor aflate în arhivele mureşene, a elaborat un monumental şi edificator volum. Intitulată „Naţionalizarea în fostul judeţ Mureş – 11 iunie 1948”, lucrarea istoricului mureşean a fost elaborată în 2009 şi a apărut prin bunele oficii ale Editurii „Risoprint” din Cluj-Napoca. Având 372 de pagini şi tipărit în format A 3, volumul ce cuprinde hărţi şi tabele sinoptice, este organizat pe şase capitole. Pătrunsă de un evident spirit obiectiv, lucrarea istoricului Bartos Zoltan ne prezintă întregul proces de naţionalizare, pe localităţi, mergând de la cunoscute întreprinderi mureşene – unele dintre ele au funcţionat până acum câţiva ani – şi până la mai modestele ateliere de tâmplărie, prese de ulei, mori, băcănii, frizerii, farmacii, restaurante, etc. În documentarea problemei naţionalizării, istoricul mureşean foloseşte documente de mare valoare, începând de la statele de salarizare şi încadrare cu personal, până la bilanţuri contabile, fişe tehnice, rapoarte de activitate, etc. Lucrarea este cu atât mai valoroasă, cu cât sunt folosite cu foarte mare pricepere documente interne ale Securităţii mureşene care fac trimitere la starea de spirit a celor încadraţi în întreprinderi, a populaţiei mureşene în general, dar şi la măsurile specifice pe care le-a luat Securitatea pentru controlul informativ al respectivelor întreprinderi naţionalizate folosind în acest scop informatori, agenţi de vigilenţă şi rezidenţi. În opinia mea, este o lucrare de mare interes care, prin bogăţia datelor şi ideilor pe care le prezintă, poate servi pentru cei interesaţi în elaborarea unor noi direcţii de cercetare. Este cert însă faptul că, oricare dintre istoricii mureşeni interesaţi de abordarea procesului de naţionalizare în judeţul Mureş, nu poate să omită din bibliografie această lucrare de referinţă.