Share

Home / Administratie / Siguranţa alimentelor din UE, vegheată de Radu Roatiş

Siguranţa alimentelor din UE, vegheată de Radu Roatiş

111Numit în luna iulie 2012, pentru un mandat de patru ani, în funcţia de membru în boardul de conducere al Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), for care funcţionează la Bruxelles şi care răspunde pentru siguranţa a circa 500 de milioane de consumatori din spaţiul european, mureşeanul Radu Roatiş a acordat un interviu în exclusivitate publicaţiei noastre, prilej cu care a vorbit atât despre noutăţile din cadrul instituţiei pe care o reprezintă, cât şi despre subiecte de actualitate cum ar fi raportul despre consumul de carne întocmit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi candidatura municipiului Târgu-Mureş la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Reporter: Care este poziţia EFSA vis a vis de raportul întocmit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii potrivit căruia carnea roşie şi carnea procesată au potenţialul de a cauza cancer în organismul uman?

Radu Roatiş: Un organism are nevoie de un aport proteic. Lucrurile care au fost studiate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii fac referire la faptul că studiul este unul combinat, în care ne ducem şi în zona deprecierii factorilor de mediu şi în zona deprecierii modului de viaţă, cum ar fi lipsa de mişcare, încărcătura de la serviciu. S-au schimbat foarte mult activităţile profilelor profesionale. În zona de IT şi de birouri se munceşte câte 12 ore pe zi pe scaun. Astfel, nu putem acuza că un consum de carne ar fi nesănătos, şi aici dau dreptate Asociaţiei Române a Cărnii care spune că nu consumul de carne în sine e riscant, ci coroborat cu alţi factori de viaţă, cum ar fi atmosfera mai poluată, faptul că am devenit mai statici. În România s-a consumat carne dintotdeauna. Acesta ne-a fost specificul, consumul de carne, creşterea porcilor, dar ea era în legătură directă cu activităţile fizice. Toată lumea desfăşura activităţi fizice, în special la ţară. Acum, încet-încet şi gospodăria ţărănească tinde să se transforme, lumea are obiceiuri de altă natură şi din cauza aceasta apar şi sunt mai frecvente cazurile de cancer.

Rep.: Cât de justificată este panica iscată de acest subiect?

R.R.: Ce mi se pare mie important e că ar trebui mai multă comunicare. Lumea este foarte speriată şi panicată în privinţa unor factori legaţi de viaţă, sănătate, şi populaţia trebuie să ştie că fricile acestea nu trebuie să le împărtăşească în privinţa oricărui studiu care vine pus pe piaţă, pentru că sunt instituţii care pot demonstra anumite lucruri, şi în România dreptul la sănătate, ca şi dreptul la muncă şi la viaţă, sunt garantate prin Constituţie. România are instituţii care pot să verifice şi să facă acest lucru. Important este ca lumea să aibă încredere în ele şi în ele lumea va avea încredere atunci când lumea va comunica şi vor spune, da, am verificat, fiţi fără grijă, aceste lucruri nu se întâmplă. Incidenţa cancerului coroborată în studiile de consum alimentar, de mediu, de circumstanţe agravante vis a vis de consumul de medicamente pentru că în România consumul de medicamente se face fără discernământ. Foarte multă lume consumă aiurea, toate acestea duc la apariţii favorizante de boli.

Rep.: Cu voia dumneavoastră, să trecem la activitatea instituţiei pentru care lucraţi. Sunteţi singurul român de la EFSA?

R.R.: După plecarea lui Dacian Cioloş, pe zona siguranţei alimentare şi a analizei de risc sunt primul şi singurul reprezentant al României la EFSA. România nu a mai avut reprezentant la EFSA.

Rep.: În prezent, strategia EFSA 2020 se află în consultare publică, pe site-ul Agenţiei. Ce noutăţi în privinţa siguranţei alimentelor aduce acest document?

R.R.: Obiectivul EFSA şi în strategia pe 2020 este de a lua măsuri care să protejeze piaţa din Uniunea Europeană, şi nu numai, a consumatorilor, prin coroborarea tuturor datelor din statele membre privind studiile pe care le face. Obiectivul EFSA rămâne informarea consumatorilor europeni şi a Comisiei Europene în deciziile legislative privind livrarea de analiză de risc pe diferite domenii: cel al consumului alimentar, al pesticidelor, al bunăstării şi sănătăţii animale. Ceea ce este important pentru România este că are o şansă uriaşă de a fi reprezentată prin oameni care trebuie să ajungă să lucreze pentru EFSA. Mi-aş dori ca România să devină mai prezentă prin instituţii şi prin oameni de ştiinţă care să colaboreze la studii cu EFSA. Pentru că ele ajută atât comunităţile oamenilor de ştiinţă, ajută instituţiile statului român în a percepe aceste fenomene şi a fi implicate în deciziile europene, cât şi reflexia directă carevine spre asociaţiile de crescători. Până la urmă, ne raportăm la chestiunile economice, deoarece bolile se pot transforma în bariere care afectează enorm economiile statelor. De exemplu, celebrele scandaluri ale encefalopatiilor spongiforme la bovine sau pesta porcină… Noi acum, după un program vast şi elaborat, nu mai avem probleme cu pesta porcină în România şi putem să exportăm, dar a fost ani de zile o barieră. Nu exportăm carne pentru că nu avem suficiente exploataţii, ceea ce deja este o altă problemă…

112

Rep.: Pe site-ul EFSA s-a anunţat, recent, pregătirea unui instrument de calcul, Webinair, în ceea ce priveşte utilizarea pesticidelor. Despre ce este vorba mai concret?

R.R.: Al doilea mare obiectiv specific pe care şi-l propune EFSA în strategia pentru 2020 este implicarea în zona comunicării a organizaţiilor şi a zone civice. Se va crea o platformă în care fiecare va putea veni să îşi exprime opinii, solicitări, păreri sau lămuriri şi clarificări în ceea ce priveşte deciziile care vor fi luate în actele normative la nivel european. Ceea ce este o noutate pentru EFSA, deoarece vorbim despre o deschidere şi o transparenţă cu implicarea tuturor celor care doresc să se implice în consultare. Subiectele sunt vaste, de la dioxină la bunăstare, de la pesticide la neonicotinoide, dar această transparenţă va permite celor interesaţi să fie parte din consultarea publică.

Rep.: Dacă ar fi să facem o punte între Bruxelles şi Târgu-Mureş, cum se vede din Capitala Europei candidatura municipiului Târgu-Mureş pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021?

R.R.: Sunt foarte mândru că am ajuns să trăiesc într-un oraş unde avem toate şansele ca să câştigăm acest titlu. Pentru prima dată după mulţi ani văd un consens şi o abordare comună în ceea ce se doreşte vis a vis de sprijinul pe care poate să îl aducă atât entitatea administrativă care conduce oraşul, cât şi cea care conduce judeţul, în câştigarea acestui titlu. Acest consens ar trebui să fie ceva pe care să îl păstrăm şi să sprijine viitoarele mari proiecte ale oraşului şi judeţului şi veţi vedea că se va demonstra eficienţa consensului politic. Dacă vom păstra această cale. Al doilea lucru semnificativ este că pentru prima dată mi se pare că avem un ţel. Pentru prima dată ne-am unit într-un efort comun în care să arătăm lumii europene că Târgu-Mureş merită să deţină acest titlu.

Rep.: Ce consideraţi că ar trebui făcut în plus faţă de ce s-a făcut până acum?

R.R.: Ceea ce mi-aş dori eu foarte mult este ca atât cei care conduc destinele oraşului şi judeţului, dar şi cetăţenii, să înţelegem cu toţii că nu este suficient să îşi dorească conducerea unui oraş sau al unui judeţ să se întâmple acest lucru. Pentru că eu ştiu foarte bine, activând în zona europeană, că o implicare civică masivă, în care să se vadă că târgumureşenii îşi doresc în mod real acest lucru şi promovarea unor acţiuni de masă, în care să fim cu toţii implicaţi, în care să ne regăsim şi să fim mândri că se întâmplă acest lucru, va determina ca cei care decid să acorde puncte municipiului Târgu-Mureş. Implicarea populaţiei ar fi extrem de benefică în câştigarea acestui titlu şi se poate face prin mijloace de care cetăţenii ar fi mândri. Mie, dacă mi s-ar da ocazia să îmi pun un flyer pe maşină pe care să scrie „Sunt mândru că sunt târgumureşean, sprijiniţi-ne să devenim capitală europeană”, aş face asta cu drag. Şi dacă ar face asta 50.000 de târgumureşeni în mod unitar într-o perioadă de timp, vă asigur că decidenţii de la Comisia Europeană vor vedea acest lucru. Apoi, ar mai fi denumirea de târg din Mureş. În târguri se promovau lucruri, obiceiuri şi produse. Cred că atunci când eşti capitală europeană poţi deveni capitala laptelui, capitala vinului. Să nu uităm de zona din Târnăveni. Şi cred că promovarea în masă a acestor produse ne-ar ajuta şi favoriza foarte mult. Târgu-Mureş este un punct rutier nodal extrem de important şi sunt convins că la intrarea dinspre Sighişoara şi la ieşirea către judeţul Harghita sau la intrările în judeţ dinspre Cluj, dacă am face panotaje în care să spunem că noi ne dorim şi noi suntem mândri să fim cetăţenii unei capitale europene, am fi mult mai vizibili. Nu văd exclusă organizarea unui eveniment în care Filarmonica să cânte în mijlocul oraşului, la Ceasul cu Flori, şi să organizăm cel mai mare eveniment artistic de dansuri. Noi nu putem face cu Filarmonica noastră ce a făcut André Rieu? Vă asigur că putem face şi putem promova o secţiune în care din toate şcolile să vină copii să danseze. Avem campioni mondiali la dans şi suntem mândru de asta. De asemenea, candidatura trebuie să se materializeze, în afara faptului că vom fi cunoscuţi, cu realizarea unor lucruri care să aducă inputuri financiare mari.

Rep.: Apopo de implicare civică. Credeţi că e un atu faptul că modificarea Legii partidelor a venit de la Târgu-Mureş sau acest lucru nu contează în ecuaţia candidaturii?

R.R.: Unul dintre lucrurile care mă bucură foarte mult şi consider că va fi un mare avantaj, chiar dacă iniţial lumea politică îl priveşte cu reticenţă, este implicarea şi apariţia partidelor mici locale. Faptul că la Târgu-Mureş am văzut că s-a creat o astfel de formaţiune politică care îşi propune să câştige respectul şi simpatia, bineînţeles manifestată prin voturi acordate de cetăţeni pentru proiecte, este ceva extraordinar. Marile partide trebuie să înţeleagă că modul în care îşi vor stabili candidaţii, cel puţin în zona locală, trebuie să reprezinte ceva ce poate fi într-adevăr util pentru cetăţeni şi nu candidaţi care vor marşa pe vechile clişeee vom face, vom drege, fără să ştim coordonatele pentru care au fost nominalizaţi. Aceste formaţiuni vor propune, de exemplu, pe domnul X îl sprijinim pentru că vine cu un proiect de ecologizare al unei albii sau un alt proiect concret pentru comunitate. Poate că şi din acet punct de vedere vom fi, prin ceea ce avem la nivel de formaţiuni politice şi vechi şi noi, un etalon în România şi mă bucură că pentru prima dată se marşează pe ideea susţinerii unor concetăţeni de-ai noştri care vin cu proiecte pentru oraşul nostru. Nu văd de ce n-am fi primul oraş din România care să găzduiască un festival de artă digitală sau de animaţie digitală. Fără să nominalizez, avem toate ingredientele care să facă aceste proiecte.

Rep.: Aminteaţi anterior despre produse locale cu care ne putem mândri în Europa, şi nu numai. Aveţi vreun exemplu concret?

R.R.: M-aş referi de exemplu la Brânza de la Ibăneşti, primul produs care va fi acreditat pe zona Halal, pentru export în statele musulmane. La nivel european, la momentul în care s-a dorit recunoaşterea Brânzei de Ibăneşti s-a ţinut cont că producerea ei are la bază o tehnologie specială, fiind făcută din lapte luat de la micile gospodării, de la cei care îşi cresc animalele doar pe principiile bio, care îşi hrănesc animalele cu fân cosit, au terenuri care nu au suferit agresiuni să le spunem chimice. Ea este obţinută şi păstrată printr-o saramurare specială şi la momentul la care România a depus această recunoaştere a brânzei, grecii s-au opus spunând că telemeaua e un produs pe care ei îl fac deja sub denumirea de „Feta”. Or, în cadru regional poţi să faci brânză cu încărcătură de saramură şi noi ne-am referit la procedura de obţinere şi modul în care materia primă este furnizată. Grecii nu aua cele mici gospodării, diferenţa este uriaşă din acest punct de vedere, iar ei nu utilizează păşuni montane încărcate cu polifloră, condiţiile sunt total diferite şi Comisia a înţeles acest lucru şi a dat câştig de cauză României. Aşteptăm finalizarea dosarului şi comunicarea acestui lucru.

Rep.: Ce condiţii trebuie îndeplinite de un produs pentru a intra pe piaţa musulmană?

R.R.: Posibilităţile de a exporta produse se măresc odată cu mărirea pieţei. Piaţa statelor arabe este uriaşă, care merge din nordul Africii până în Malaysia, Singapore, Emirate, Quatar şi Dubai, şi atunci am început la iniţiativa proprietarilor de a-şi mări piaţa, procedurile de acreditare de către Muftiatul Musulman din România pentru acel Halal, adică acea procedură prin care ei recunosc că acel produs nu are ingrediente de natură animală. Halalul este o procedură care se bazează pe consumul de alimente strict religioase. Recunoaşterea Halal se face de către entitatea recunoscută de statele musulmane în ţara respectivă, care îşi doreşte să trimită produse, şi deja suntem în stadiul în care ei au analizat dosarul şi au spus da, într-adevăr acesta este un produs pe care noi putem să îl recomandăm şi să îl acredităm pentru consum în statele arabe. Cel mai mult au fost interesaţi de modul în care se face brânza topită la Ibăneşti. Probabil că ea va fi suportul viitoarelor exporturi, după ce se va termina procedura de recunoaştere finală, când produsele vor fi acreditate şi vor obţine o ştampilă care va fi aplicată inclusiv pe ambalaje.

Rep.: Ce ne puteţi spune la capitolul „proiecte de viitor” în ceea ce vă priveşte?

R.R.: Îmi doresc şi mă voi lupta să finanţăm un proiect cu finanţare de la Comisia Europeană şi sunt convins că în acest sens voi avea sprijinul Consiliului Judeţean Mureş şi a factorilor politici. M-am numărat printre primii organizatori ai Festivalului Văii Mureşului, alături de domnii Ciprian Dobre, Marius Ichim şi echipa de atunci. În aceşti ani care au trecut de la prima ediţie s-au întâmplat prea puţine lucruri care să creeze inputuri financiare şi să ridice nivelul de trai şi mă voi lupta ca în zona Văii Mureşului, pe platoul numit Scaunul Domnului, să creem una dintre cele mai spectaculoase zone din România prin finanţarea unui proiect care să aibă în centru construirea unei telecabine care să pornească din zona Răstoliţa, de la braţul Gălăoaia, să meargă până pe Scaunul Domnului şi unde să fie o tabără pentru ecologişti, în care să ne ducem copii şi să îi învăţăm ce înseamnă respectul pentru mediu, respectul pentru natură, şi îmi doresc implicarea inclusiv a celor de la Natura 2000. Să ştie lumea istoria locului şi cum povstea spusă de bătrânii locurilor despre cele 12 stânci despre care se spune că la refacerea lumii apostolii se vor aşeza pe ele şi de acolo vor judeca lumea. E un loc plin de istorie şi turiştii vor veni în unul dintre cele mai ozonate locuri din Europa şi cred că poate fi un proiect de mare succes pentru judeţul Mureş, mai ales că dimensiunea proiectului va face posibilă vizualizarea, de sus, şi a lacului de la Răstoliţa. Sunt convins că şi preluată această ideea de la mine de către alţii, odată dusă la bun sfârşit va fi un mare câştig pentru judeţul Mureş. Va crea inputuri financiare uriaşe, punând în valoare Valea Mureşului…

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTO: Proiect pentru noi spaţii verzi de agrement, sport şi sănătate în Târgu-Mureş!

Primăria municipiului Târgu-Mureș a intrat în etapa precontractuală cu proiectul „Reconversia funcțională și/sau reutilizarea unor …

Share
Share