O triadă de succes: Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş – Mediul de afaceri – Unităţi şcolare din învăţământul profesional şi tehnic

Toate ţările care înregistrează rate mici ale şomajului în rândul tinerilor au câteva caracteristici comune: sistemul de învăţământ este orientat pe practică şi preocupat să identifice din timp aptitudinile elevilor pentru a le putea trasa un parcurs profesional, cei care rămân fără loc de muncă au înţeles că uneori trebuie să meargă într-un alt oraş pentru un nou contract, chiar dacă ştiu de la început că este pe o perioadă determinată, iar statul îi sprijină pe antreprenori. Este un sistem de învăţământ orientat pe nevoile pieţei forţei de muncă. Copilul, tânărul trebuie să înveţe la şcoală, acele lucruri de care are nevoie pentru a ocupa cu succes un loc de muncă după aceea. Pentru asta şi companiile, sectorul privat trebuie să se implice în sistemul educaţional, inclusiv financiar. Toate ţările unde şomajul este mic au un învăţământ orientat pe practică, un sistem în care abilităţile copiilor sunt identificate din timp astfel încât sunt ghidaţi către acea formă de învăţământ care e potrivită pentru ei. În clasa a V-a, a VI-a, trebuie să fie identificate abilităţile lor.

Percepţia de la care porneşte personal domnul inspector şcolar general este una cât se poate mai adaptată realităţilor noastre de zi cu zi şi anume: “Mai bine mergi la o şcoală profesională şi înveţi o meserie pe care o vei face cu plăcere decât să accepţi presiunea socială de a lua bacalaureatul, de a merge la facultate şi de a obţine o diplomă, iar apoi să nu îţi găseşti un loc de muncă”.

În România, unul din patru tineri între 15 şi 24 de ani (24%) este şomer, numărul lor crescând şi pe fondul rezultatelor slabe obţinute la bacalaureat începând cu 2011. Este din păcate o problemă de mentalitate în România, aspiraţia, presiunea socială de a trimite copilul la liceu, să termine o facultate, să găsească un loc de muncă, să întemeieze o familie şi, eventual, să iasă la pensie din locul unde ne-am angajat la 25 de ani.

Inspectoratul Şolar Judeţean Mureş tratează cu mare atenţie problema învăţământului profesional şi tehnologic, fiind o necesitate majoră în pregătirea forţei de muncă. În 2013, s-au reânfiinţat şcolile profesionale de doi ani, iar în 2014 s-au reînfiinţat şi şcolile de 3 ani. Creşterea numărului de clase şi de elevi la „profesională” este cerută inclusiv de agenţii economici, care au observat că se pot confrunta, în timp, cu diminuarea forţei specializate de muncă. Astfel, agenţii economici reprezentativi din judeţ, mediul de afaceri în general, au cerut sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, încheind inclusiv contracte de colaborare cu instituţiile de învăţământ cu profil tehnologic, în timpul cărora elevii vor urma stagii de practică în acele unităţi economice semnatare ale protocolului. Tinerii se vor familiariza cu exigenţele specifice unui loc de muncă, prin instruirea practică pe care o urmează, cei mai buni dintre ei urmând să încheie contracte de muncă cu agenţii economici. Era nevoie de aşa ceva, cu atât mai mult cu cât forţa de muncă a specialiştilor, din domeniul tehnic dar şi al serviciilor , în general „meseriaşi” – este îmbătrânită, media de vârstă fiind în jurul a 50 de ani.

Proiectarea Curriculum-ului de Dezvoltare Locală s-a realizat în concordanţă cu contextual socio-economic al județului Mureș, conform specializărilor la care şcolarizează unitatea şcolară şi căutate pe piaţa forţei de muncă, proiectare care a vizat demersul didactic prin realizarea unor planificări calendaristice în concordanţă cu cerinţele programelor şcolare şi specificul fiecărei clase în parte.

Apoi trebuie amintit faptul că în Proiectul de dezvoltare instituţională este formulată clar viziunea, misiunea, analiza mediului intern şi extern, scopurile şi opţiunile strategice, în conformitate cu obiectivele strategice şi politica Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi cu obiectivele Inspectoratuui Şcolar Judeţean Mureş.

S-au consultat permanent factorii de răspundere la nivel local astfel încât resursele necesare să fie stabilite în concordanţă cu resursele comunităţii locale, s-a urmărit îmbunătăţirea modalităţilor de monitorizare, evaluare şi comunicare. Practica comasată a elevilor s-a organizat atât la agenţii economici, cât şi în laboratoarele şcoală, una dintre prioritățile urmărite a fost îmbunătățirea permanentă a relațiilor cu mediul de afaceri și întărirea parteneriatelor existente, precum și atragerea de noi firme în procesul de pregătire al elevilor, pentru stagiile de practică.

Pe baza studierii aprofundate a pieţei forţei de muncă din judeţ, a implicării directe a inspectorului şcolar general prof. Ştefan Someşan, precum şi a chestionării atente a absolvenţilor învăţământului gimnazial,ISJ Mureş a propus 44 de clase cu 1.232 de locuri pentru diverse meserii.

Numărul de elevi înscrişi în învăţământul profesional a crescut considerabil pe parcursul ultimilor trei ani. Astfel, dacă pentru anul școlar 2012 – 2013, cifra era de 11.368, în anul şcolar 2013 – 2014 a început să crească ușor la 12.693, ajungând pentru anul școlar 2014 – 2015 la 35.740, de aproape trei ori mai mult ca în anul anterior.

În învăţământul profesional cu durata de 3 ani, cele mai căutate domenii de pregătire, conform numărului de elevi care s-au înscris, sunt: Mecanică (9.636 elevi), Turism şi alimentaţie (2.460 elevi), Industrie textilă şi pielărie (2.394 elevi), Construcţii, instalaţii şi lucrări publice (1.578 elevi). Calificările profesionale cele mai căutate de elevii care s-au înscris la învăţământul profesional cu durata de 3 ani sunt: Mecanic auto (5.075 elevi), Confecţioner produse textile (2.136 elevi), Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (1.400 elevi), Tâmplar universal (1.205 elevi), Comerciant vânzător (1.003 elevi).

În învăţământul profesional cu durata de 2 ani, cei mai mulți elevi au optat pentru următoarele domenii de pregătire: Mecanică (5.697 elevi), Turism şi alimentaţie (1.286 elevi), Construcţii, instalaţii şi lucrări publice (861 elevi), Industrie textilă şi pielărie (854 elevi). Calificările profesionale cele mai căutate de elevii care s-au înscris la învăţământul profesional cu durata de 2 ani sunt: Mecanic auto (3.408 elevi), Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie (826 elevi), Confecţioner produse textile (798 elevi), Tâmplar universal (551 elevi).

Din păcate, nu există cerere pe piaţa muncii, în domeniul construcţiilor, al industriei uşoare şi al industriei lemnului, domenii cu tradiţie în Mureş, în care au fost pregătiţi ani la rândul generaţii întregi de elevi.

Într-un memoriu adresat primarului municipiului, dr. Dorin Florea, precum şi tuturor directorilor de unităţi şcolare din învăţământul profesional şi tehnic din Târgu-Mureş şi din judeţul Mureş, prof. Ştefan Someşan, inspector general şcolar al I.S.J. Mureş, exprimă punctul de vedere oficial al Inspectoratului Şcolar, privind organizarea de campusuri şcolare/şcoli profesionale de tip dual /şcoli de arte şi meserii pentru mediul economic din municipiu şi judeţ.

Potrivit I.S.J., criteriul esenţial de selecţie a şcolilor care să devină reale centre de pregătire profesională presupune, ca aspecte obligatorii, următoarele elemente: existenţa unui cămin /internat pentru elevi / profesori; cantină şi bibliotecă dotate şi utilate corespunzător; minimă bază de instruire practică pentru meserii şi specializări cerute de particularitatea zonei: bază sportivă – terenuri de sport;resurse umane calificate (ingineri, maiştri, instructori). În municipiul Târgu-Mureş, din cele nouă unităţi şcolare de învăţământ tehnic, aproape toate îndeplinesc criteriile enunţate, neimplicând resurse financiare importante. Potrivit autorilor, se constată existenţa infrastructurii materiale, a dotărilor şi a resursei umane calificate la liceele tehnologice „Ioan Vlasiu”, „Constantin Brâncuşi”, „Gheorghe Şincai”, „Aurel Persu” şi la Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” . Aceste elemente se regăsesc doar parţial la liceele tehnologice „Traian Vuia”, „Avram Iancu”, „Electromureş” (unde lipsesc atelierele şcoală), precum şi la Colegiul Economic „Transilvania”, unităţi la care se impune o evaluare în vederea reaşezării din punct de vedere al dezvoltării unor calificări cerute. Astfel – se arată în memoriu – la Liceul tehnologic „Traian Vuia”, la numărul mare de elevi în meseria estetică şi îngrijirea corpului omenesc se impune amenajarea a cel puţin 3 spaţii de instruire practică, prevăzute cu dotări specifice unui salon de înfrumuseţare, iar la Colegiul Economic „Transilvania”, pentru calificările ospătar-bucătar-patiser este nevoie de o dotare modernă.

Un real succes pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului, este cel al încurajării permanente privind dezvoltarea a conceptului de firmă de exerciţiu ce în judeţul Mureş a cunoscut o extindere benefică, ca o o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi de aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională şi de viitor.

În funcţie de infrastructura şi resursa materială existentă, putem vehicula şi suma necesară demarării proiectului, ca fiind cuprinsă între 7 şi 260 milioane de euro. Din studiul şi analiza financiară a centrelor existente în ţară la acest moment, realitatea demonstrează faptul că un astfel de proiect poate avea sorţi de izbândă doar dacă finanţarea provine obligatoriu de la: Consiliul local /Primăria Târgu-Mureş, organisme internaţionale, agenţi economici (cel puţin şapte) şi de ce nu de la întreg mediul de afaceri.

Fundamentarea şi argumentarea unui parteneriat care să aibă în vedere investiţia de lungă durată în educaţie au sorţi de reuşită dacă comunitatea locală se implică, are resurse financiare suficiente, lasă la o parte interesele partizane şi, mai presus de orice, este dominată de PERSEVERENŢĂ”