Share

Home / Administratie / Mandatele de 6 ani din CSM, contestate şi în 2010

Mandatele de 6 ani din CSM, contestate şi în 2010

333AMR a formulat cerere de interventie in dosarul UNJR de la CAB privind durata mandatelor a 9 dintre membrii Consiliului. De aceasta data, AMR apara CSM si arata ca in 2010 Asociatia a intreprins un demers identic cu cel al UNJR: “In anul 2010, AMR a fost singura asociatie care a contestat faptul ca nu toate locurile prevazute in structura Consiliului au fost mentionate in Hotarare… UNJR neavand nicio obiectie la acel moment”

Lumeajustitiei.ro a prezentat in editia din data de 25 aprilie 2016 actiunea depusa de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), condusa de judecatoarea Dana Girbovan, la Curtea de Apel Bucuresti in care contesta Hotarea CSM prin care s-a decis calendarul alegerilor pentru componenta noului Consiliu Superior al Magistraturii, numarul posturilor care urmeaza a se vacanta, dar si mandatele a noua dintre membrii actualului CSM. La cateva zile dupa depunerea acestei actiuni de catre UNJR, la dosarul cauzei a fost inregistrata o cerere de interventie accesorie in favoarea CSM facuta de o alta asociatie profesionala. Este vorba despre Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a carei presedinta este judecatoarea Gabriela Baltag (foto), care a solicitat Curtii de Apel Bucuresti respingerea ca neintemeiata a cererii de suspendare a Hotarii Plenului CSM nr. 388/29 martie 2016 formulata de UNJR, motivand ca demersul este facut in apararea intereselor magistratilor pe care ii reprezinta.

AMR: “Parlamentul nu poate, fara incalcarea Constitutiei, sa micsoreze durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”

Potrivit cererii de interventie accesorie din data de 19 aprilie 2016 in dosarul nr.2668/2/2016, formulata de catre AMR in interesul CSM – asociatie despre care este cunoscut ca a avut si inca are “lupte grele” cu Consiliul Superior al Magistraturii ca urmare a pozitiilor pe care le are fata de anumite evenimente din Justitie – interesul Asociatiei in acest caz are loc drept urmare a dorintei de a fi respectat unul “dintre cele mai importante principii care da valoare statului de drept, anume independenta magistratilor, justificata prin posibilitatea de derulare a alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii si in anul 2016 in acord cu legea fundamentala si legile speciale ale justitiei referitoare la durata mandatului membrilor CSM”.

Concret, AMR aduce in actualitate demersul facut de Asociatie in anul 2010, cand a contestat Hotararea CSM nr. 565/1.07.2010 prin care se anunta ca nu au fost prevazute in componenta noului Consiliu doua locuri pentru judecatorii de la tribunale, ci doar unul, asa cum nu s-au retinut doua locuri pentru procurorii de pe langa tribunale, ci doar unul, totodata nefiind prevazut niciun loc pentru procurorii de la PICCJ, conform prevederilor art. 3,4 si 5 din Legea nr. 317/2004 privind CSM.

AMR arata ca situatia din 2010 era similara celei reclamate de UNJR in 2016, dat fiind ca la acea data se puneau in discutie mandatele membrilor CSM Ana Cristina Labus, Bogdan Licu si Gratiana Petronela Isac, fata de care s-a retinut ca nu erau epuizate, fiind incepute mai tarziu si nefiind indeplinit termenul de 6 ani, reprezentand durata mandatului membrilor CSM, prevazut in art. 133 alin. 4 din Constitutia Romaniei.

Din acest motiv, AMR a contestat in 2010 Hotararea CSM pe motiv ca nu au fost considerate “libere” cele trei mandate de membru al Consiliului, insa la data de 19.04.2011 Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si fiscal a decis respingerea ca neintemeiata a actiunii.

Curtea de Apel Bucuresti a decis totusi sa admita exceptia de nelegalitate a prevederilor art. 33 alin. 3 din Regulamentul privind alegerea membrilor CSM, aprobat prin Hotararea CSM nr. 327/24.08.2005, – care stabilesc ca “mandatul judecatorului sau procurorului nou ales se exercita pe perioada ramasa din mandatul judecatorului sau procurorului pe care il inlocuieste”.

Practic, art. 33 alin. 3 din Regulamentul privind alegerea membrilor CSM este in contradictie cu Constitutia Romaniei, care stabileste ca “durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”.

AMR arata in cererea sa de interventie ca in anul 2010 a fost singura asociatia profesionala care a contestat faptul ca nu toate locurile prevazute in structura Consiliului, dintre cele eligibile, au fost mentionate in Hotararea nr. 565 din 1 iulie 2010 a CSM, iar UNJR, desi era o situatie identica celei de acum, nu a avut nicio obiectie.

In atare conditii, AMR a apreciat ca nu poate sustine ca prevederile art. 33 alin 3 din Regulamentul privind alegerea membrilor CSM au o valoare superioara legii, neputand sa treaca peste garantiile constitutionale prevazute in Legea fundamentala si nici peste deciziile CCR.

Din acest motiv, AMR conchide ca “exploatarea diferita, cu o alta interpretare data Hotararii Senatului nr. 28/2016 din data de 7 martie 2016… reprezinta o abordare pe care Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) nu poate sa o impartaseasca”.

Prezentam in continuare pasaje din cererea de interventie accesorie formulata de AMR in interesul CSM:

“Argumentele invocate de reclamanta in cuprinsul cererii de chemare in judecata, de forma:

‘Constitutia reglementeaza mandatul membrilor Consiliului ca fiind de 6 ani, iar nu mandatul fiecarui membru luat individual’ sau ‘… Hotararea Plenului CSM nr.338/2016, astfel adoptata, pune, in mod vadit, probleme de constitutionalitate, iar exercitarea sa provoaca o paguba iminenta care nu poate fi inlaturata decat prin suspendarea efectelor sale’. constituie, in mod clar, motive pentru a caror analiza este necesara cercetarea fondului cauzei, acestea reprezentand, in fapt si in drept, motivele cererii de anulare a actului administrativ atacat, sustinute ca atare de catre reclamanta.

Prin urmare, trimiterea la aceste motive, ca fundament al cererii de suspendare a executarii Hot. Plenului C.S.M. nr. 338/29 martie 2016, releva neindeplinirea, in cauza, a conditiei cazului bine justificat, de vreme ce reclamanta invoca, in incercarea de a afirma realizarea acestei cerinte legale, motive ce tin, stricto sensu, de analizarea fondului cauzei, acestea vizand, prin excelenta, scopul anularii actului administrativ atacat, astfel cum sunt expuse in motivarea cererii de chemare in judecata.

In Dec. nr. 1002/24 februarie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Contencios administrativ si fiscal a subliniat: Notiunea de caz bine justificat a fost definita la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ. In jurisprudenta sa constanta, Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti a retinut ca pentru conturarea cazului temeinic justificat, care sa impuna suspendarea unui act administrativ, instanta nu trebuie sa procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se intemeiaza insasi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie sa-si limiteze verificarea doar la acele imprejurari vadite de fapt si/ sau de drept care au capacitatea sa produca o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ.

Astfel de imprejurari vadite, de fapt sau/si de drept care sunt de natura sa produca o indoiala serioasa cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost retinute de Inalta Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de catre un organ necompetent sau cu depasirea competentei, actul administrativ emis in temeiul unor dispozitii legale declarate neconstitutionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importanta a actului administrativ in calea recursului administrativ.

In fine, reclamantul nu a invocat nicio imprejurare care sa poata constitui un argument aparent valabil de nelegalitate a Hotararii nr. 338/29 martie 2016 a Plenului C.S.M., potrivit exigentelor jurisprudentei constante a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In privinta prevenirii unei pagube iminente, pe de o parte, nu se poate sustine, in speta, ca executarea unei decizii administrative este de natura sa provoace daune grave – sintagma utilizata in Recomandarea nr. R/89/8/1989 si in Recomandarea nr. 16/2003 ale Comitetului de Ministri din cadrul Consiliului Europei –, in conformitate cu jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conditia prevenirii unei pagube iminente nefiind indeplinita atunci cand se sustine ca o asemenea paguba este provocata prin insasi executarea actului administrativ.

Nu se poate sustine ca reclamanta nu ar avea la dispozitie remedii efective, in situatia anularii definitive a actului administrativ atacat. Afirmatia acestuia este contrazisa de faptul ca, in afara „contenciosului constitutional”, exista calea contenciosului administrativ, pe care reclamanta a utilizat-o prin formularea cererii de chemare in judecata care constituie obiectului prezentului dosar, iar in situatia admiterii definitive a acesteia, cu consecinta anularii actului administrativ – desi nu exista suport legal pentru o astfel de solutie, o astfel de hotarare este in masura sa confirme existenta unui remediu concret de inlaturare definitiva a oricarei pagube.

Referitor la fondul cauzei

Curtea Constitutionala a pronuntat decizia nr. 375 din 06.07.2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in M. Of. nr. 591/08.07.2005. Examinand obiectiile de neconstitutionalitate invocate in ceea ce priveste reforma in domeniul justitiei, anume cele referitoare la Titlul XV pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, instanta de contencios constitutional a retinut:

„… Constitutia Romaniei prevede in art.133 alin.(4) ca durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Dispozitiile Constitutiei sunt imperative si, potrivit principiilor statului de drept, sunt obligatorii erga omnes, inclusiv pentru Parlament ca autoritate legiuitoare. Asadar, Parlamentul nu poate, fara incalcarea Constitutiei, sa micsoreze durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, nici printr-o dispozitie explicita si nici – asa cum este cazul textului cuprins in alin. (1) al art. II din Legea criticata, – printr-o dispozitie a carei aplicare produce un asemenea efect….”.

Potrivit dispozitiilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 317/2004: ‘Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii.….’.

Conform prevederilor art. 133 alin. 4 din Constitutia Romaniei: ‘Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.’.

In 2010, cu ocazia desfasurarii alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii din acel an, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a contestat Hotararea nr. 565 din 01.07.2010 a Plenului CSM prin intermediul careia a fost emis Anuntul pentru alegerea membrilor CSM in sensul modificarii art.1 din aceasta hotarare care nu prevedea doua locuri pentru judecatorii de tribunale, fiind retinut un singur loc, care nu a prevazut doua locuri pentru procurorii de pe langa tribunale, fiind retinut un singur loc si care, nu a prevazut niciun loc pentru procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetul National Anticoruptie, contrar prevederilor art. 3, 4 si 5 din Legea nr. 317/2004.

Pentru trei dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, in functie la acea data, anume pentru judecator Ana Cristina Labus si pentru procurorii Bogdan Licu si Gratiana Petronela Isac s-a retinut ca mandatele incepute mai tarziu, nu erau epuizate, nefiind implinit termenul de 6 ani, motiv pentru care locurile ocupate de acestia nu au fost considerate ,,libere” pentru alegerile CSM din anul 2010.

Litigiul declansat, privind Hotararea 565 din 01.07.2010 a Plenului CSM, inregistrat sub nr. 6220/1/2010, a fost solutionat de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII –a Contencios Administrativ si Fiscal prin sentinta civila nr. 3081 din 19.04.2011 in sensul respingerii ca neintemeiata a actiunii formulate de Asociatia Magistratilor din Romania (AMR). A fost admisa insa exceptia de nelegalitate a prevederilor art. 33 alin. 3 din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM, regulament aprobat prin Hotararea nr. 327/24.08.2005 a Plenului CSM, exceptie invocata de cei trei membri CSM aflati in executarea mandatelor, intervenienti in cauza respectiva.

Si in prezent, toate dispozitiile legale, vorbesc in continuare despre o durata de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, indiferent cat de putin mai suntem astazi fiecare dispusi sa acceptam aceasta realitate.

In anul 2010, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a fost singura asociatie profesionala care a contestat faptul ca nu toate locurile prevazute in structura Consiliului, dintre cele eligibile, au fost mentionate in Hotararea nr. 565 din 01.07.2010 a Plenului CSM prin intermediul careia a fost emis Anuntul pentru alegerile care urmau sa se desfasoare in acel an, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) neavand nicio obiectie la acel moment.

Sentinta civila nr. 3081 din 19.04.2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII –a Contencios Administrativ si Fiscal a ramas definitiva si irevocabila prin neexercitarea recursului, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) neputand sa sustina, peste garantiile oferite de legea fundamentala, dar si raportat la cele inserate in legea speciala, peste dezlegarile date de Curtea Constitutionala prin adoptarea deciziei nr. 375 din 06.07.2005, ca, prevederile art. 33 alin. 3 din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM au o valoare superioara legii, in intelesul descris mai inainte.

Din aceste considerente, astazi, exploatarea diferita, cu o alta interpretare data Hotararii Senatului nr. 28/2016 din data de 7 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 10 martie 2016, dar si Hotararii Senatului nr.50/2016 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.241 din data de 01.04.2016 prin intermediul careia s-a dispus modificarea mai multor hotarari ale Senatului cu privire la durata mandatelor unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, validati anterior, sau validarea unui membru al Consiliului, hotarari ce confirma faptul ca acestia vor ramane/raman in exercitarea mandatului pana la implinirea termenului de 6 ani, reprezinta o abordare pe care Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) nu poate sa o impartaseasca.

Din aceste considerente, sustinem ca se impune respingerea ca neintemeiata a cererii formulata de reclamanta Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) de suspendare a executarii Hotararii nr.338 din 29.03.2016 adoptata de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

In conformitate cu dispozitiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 N.C.P.C., solicitam judecarea cauzei in lipsa”.

Elena DUMITRACHE (www.luju.ro)

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Pădurea din Beșa, îmbogăţită cu peste 500 de puieți!

Aproape 100 de ari din pădurea Beșa vor fi acoperite cu puieți noi! Campania de …

Share
Share