Dosare vs. Oameni Invatamant
  • alin.zaharie
  • 0 comentarii
  • 293 Vizualizări

Dosare vs. Oameni

Despre haosul care domnește în învățământul românesc se scrie de ceva ani buni. Am mai făcut-o și eu. Oricum, nimănui nu-i pasă. Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim….Cam asta pare să fie atitudinea celor din minister puși să ne rezolve problemele. PUȘI. Parcă de aici începe buba. Fiecare guvern vine cu acoliții lui. Îi așează frumos în fotolii comode și lasă destinele a mii de dascăli și elevi în mâinile lor. Dascălii tac și pleacă capul indiferent de aberațiile pe care le implementează noii veniți. Elevii suportă consecințele interminabilei tranziții care experimentează anual visele celor ce se perindă prin minister. Părinții care vin cu argumente și doresc să se schimbe ceva sunt priviți ca niște ciudați. Da….din ce în ce mai rău…Dar vorba românului, ne-a feri Dumnezeu de mai rău!

Predau de 30 de ani. De 17 ani am înființat prima clasa freinet din România. Am făcut asta din dorința de a nu practica meseria de dascăl într-un sistem obosit, care nu mai corespunde cu cerințele actuale. M-am instruit din propria dorință și nu împinsă de la spate de un sistem ticăloșit care fabrică dascăli prin metoda copy/paste. Nu regret alegerea făcută. Dimpotrivă! Am avut și am satisfacții enorme din partea elevilor și a părinților. Ca orice om normal, mi-am dorit să am și recunoașterea superiorilor, a oamenilor care trebuie să îmi cunoască și evalueze munca zi de zi. Mă pun pe treabă pentru a întocmi dosarul necesar obținerii gradației de merit. Și aici începe povestea….

Intru pe siteul inspectoratului. Site frumos, elegant, ca la buget. Caut secțiunea cu metodologia respectivă. Citesc și recitesc. Aprofundez. Hai ca n-oi fi bătută-n cap….Mă apuc și fac tot ce se cuvine pentru sortarea documentelor care atestă munca mea din ultimii 5 ani. Și nu sunt puține. Urmez toți pașii cu gândirea mea, logică și ordonată dealtfel. Săptămâni în șir rearanjez și mă asigur că am făcut totul ca la carte. Depun dosarul în termen și aștept cuminte rezultatul comisiei de evaluare a dosarelor. Vine și ziua cu pricina. Ce să vezi?! Mă regăsesc în coada listei cu un punctaj demn de o învățătoare debutantă, în pragul definitivatului. Ușor amețită și maxim frustrată mă gândesc să contest rezultatul. Mai vorbesc cu unul, cu altul. Mi se explică clar că am întocmit un dosar execrabil. Că nu mă regăsesc absolut deloc în metodologia elaborată de luminatul minister. Că de fapt au fost premiate dosare, nu oameni. Hârtii, nu muncă. Mulțumesc frumos, dragi colegi din minister! Elaborați în continuare metodologii la fel de luminate. Căci în curând veți coborî din comodele voastre fotolii să luați locul nostru. La catedră. Căci noi, pălmașii care nu știm fabrica și falsifica dosare, ne vom îndrepta spre alte meserii. Că nu ne temem de muncă!

Smaranda Pușcaș, profesor ciclu primar, Școala Gimnazială ”Alexandru Ceușianu”, Reghin, Mureș

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE