Home / Agricultura / Oierit la standarde europene pentru șase stâne din România

Oierit la standarde europene pentru șase stâne din România

Hotel Crowne Plaza din Bucureşti a găzduit marți, 15 noiembrie, conferința finală a proiectului „Modele agricole sustenabile pentru zona muntoasă din România”, proiect finanțat de către guvernul Elveției prin Programul de cooperare Elvețiano-Român.

În realizarea proiectului au fost implicate patru organizații: Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna” (FAMD), Agrom-RO, Romontana, Fundaţia „Open Fields” și partenerul elvețian „Schweizerische Arbeitsgemeinschaft für die Berggebiete” (SAB – Centrul Elvetian pentru Regiunile Montane). Beneficiarii proiectului sunt Asociația Crescătorilor de Oi „Străcioru” din Bistrița Bârgăului (Bistrița-Năsăud), Asociația Crescătorilor de Animale Tulgheș (Harghita), Composesoratul Ibănești (Mureș), Asociația Producătorilor Montani Fărcașa (Neamț), Asociația de Dezvoltare Rurală „Grințiesul” Broșteni (Suceava) și Obștea Năruja (Vrancea). Cele șase asociații, beneficiarii direcți ai proiectului, au reușit în doi ani să construiască de la zero stâne moderne în județele Neamț, Suceava, Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Vrancea, la care se adaugă pregătirea profesională a beneficiarilor prin cursurile de formare, partea de management a pajiștilor, rețete și specificații de produs, partea de marketing și promovare a brandului creat sub care beneficiarii își pot vinde produsele intitulat „De La Munte”.

Îmi place foarte mult acest proiect”

dsc_1831Prezentarea finală a proiectului s-a bucurat de prezența Excelenței Sale Urs Herren, Amasador al Conferederației Elvețiene, care a salutat reușita proiectului, un adevărat exemplu de urmat și de alții. „Mie îmi place foarte mult acest proiect, pentru că înainte să fiu numit ambasador în România am îndeplinit acestă funcție în Nepal și prin urmare înțeleg foarte bine la ce se referă acest tip de activitate. De regulă, comunitățile montane sunt mai sărace și ar dori să facă tot ce pot pentru a-și îmbunătăți producția. În același timp, munții sunt foarte importanți, pentru că înconjoară zonele de câmpie, iar gestionarea corespunzătoare este foarte importantă pentru toate zonele unei țări. Zonele montane sunt, de asemenea, afectate de schimbările climatice și cu atât mai mult vor fi schimbate și pe viitor, lucru valabil și pentru lanțul carpatic și pentru comunitățile ce locuiesc în această zonă. Am încredere că acest proiect a dus la întărirea relațiilor dintre producătorii locali și organizațiile care susțin dezvoltarea zonelor montane. Sunt foarte bucuros să văd că există interes din partea altor asociații producătoare din alte domenii care doresc să învețe de la modelul celor șase asociații implicate în proiect. Sper, de asemenea, că acestea vor fi convinse să preia și să reproducă experiențele pozitive înregistrate până acum. În ce privește politicile agricole, sper că Ministerul Agriculturii și alte instituții implicate vor lua în calcul recomandările formulate în cadrul proiectului, pentru a se asigura că în general condiția producătorilor din zonele montane se va îmbunătăți și chiar mări”, a precizat Ambasadorul Elveției Urs Herren.

Început de bun augur

dsc_1837Mihai Herciu, reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a subliniat efectele pozitive ale proiectului, care poate fi multiplicat și în alte zone montane din România. „Fără să exagerez aș putea spune că acest proiect este unul de maximă importanță pentru un spațiu rural cu resurse naturale deosebite pentru România și aici mă refer la zona montană. Ea este una deosebită, dăruită de natură, și deosebit de importantă pentru viața și comunitățile care își au locația în această zonă. Acest proiect, chiar dacă acum suntem la finalul perioadei sale de implementare, este un început de bun augur. Prin rezultatele proiectului putem să multiplicăm această poveste de succes și în alte zone montane din România, pentru că, prin obiectivele care și le-a asumat în implementare, proiectul este unul deosebit de util, nu numai pentru autoritățile din această țară, respectiv autorități centrale și locale, dar și pentru cei care gestionează acest sector și care sunt direct implicați în viața acestor zone montane, și anume oieritul. Prin obiectivele asumate acest proiect a reușit să surprindă exact cu o metodologie aplicată, nevoile prezente din acest domeniu și în același timp a căutat să găsească soluții la problemele analizate”, a spus Mihai Herciu.

Această muncă trebuie consolidată”

dsc_1864Ovidiu Spînu, director executiv al Fundația Open Fields, a punctat motivația care a stat la baza proiectului menit să valorifice potențialul existent în zonele de munte. „Alături de partenerii români care au implementat acest proiect există eroi adevărați din zona de munte care stau în vânt, în ploaie și ninsoare care de mii de ani fac același lucru, îl fac bine și ar fi păcat ca acest lucru să se piardă. Ei sunt cei care vor duce mai departe brandul, tradiția și roadele acestui proiect. De asemenea, mulțumesc partenerilor noștri elvețieni care, pe lângă o finanțare generoasă, partea română venind doar cu 10 % prin Fundația Open Fields, au reușit să ne motiveze și să ne împingă prietenește și colegial înainte, într-un timp extrem de scurt ajungându-se la niște rezultate extraordinare. De ce am ales oaia și zona montană când în față ni se deschideau niște modele agricole sustenabile? Avem o tradiție de mii de ani, suntem un neam de păstori. Vlahii s-au perindat cu oile până în Balcani și sunt recunoscuți ca cei mai dibaci oieri din zonă. Avem un efectiv foarte important de ovine, ultimele statistici vorbesc de peste 14 milioane de oi, o specie care nu este în declin, ci una care se dezvoltă în România. Avem foarte multe rase autohtone, rase cunoscute care numără sute de mii de exemplare, avem pășuni alpine care fără pășunat și-ar pierde echilibrul. Avem nevoie de o dezvoltare în zona montană, o zonă mai populată datorită istoriei și migrațiilor și pericolelor ce nu permiteau o viață la șes. Am sesizat că producem brânză, lactate de oaie într-un sistem tradițional, produse cu o calitate excepțională, dar pe care cel de la oraș nu le găsește pe rafturile marilor magazine. Investigațiile noastre de piață au dovedit că mai puțin de 20 % din laptele de oaie produs în România este procesat într-un sistem industrial și ajunge într-un fel sau altul în farfuria consumatorului. Deși avem peste 14 milioane de oi, nu găsim nici în restaurante cotlete nici brânzeturi. Sistemul de producție tradițional era ancorat în trecut, cu totul opus cerințelor moderne europene. Deși produsele sunt bune și sănătoase, nu reușeam să avem măcar o trasabilitate, fișă de producție, flux sau igienă. De asemenea, am constatat o nevoie de intervenție foarte importantă în infrastructura locală, în sisteme de producție, precum în promovare și marketing. Tot ce s-a reușit în acest proiect s-a făcut în trei ani. Sunt mulți ani de acum înainte în care această muncă trebuie consolidată”, a subliniat Ovidiu Spînu.

dsc_1873La rândul său, Ioan Agapi directorul executiv al Federația Agricultorilor de Munte ”Dorna” Vatra Dornei, a precizat că proiectul va fi continuat, cu implicarea altor organizații, respectiv Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală și a Federației Oierilor de Munte. „Proiectul nu s-a derulat doar în ultimii trei ani, au mai fost vreo doi ani pregătitori, să ne acordăm orchestra, ca să pricepem exact ce vrem. Nu vreau să-i spun acestui evenement ca fiind o conferință de final a proiectului, este un meci de etapă. Chiar dacă a durat trei ani de zile, cu vreo doi ani pregătitori, dorim să fie doar începutul. Până acum a fost demonstrația că se poate face. Așteptăm ca în luna decembrie să facem un parteneriat cu FNGAL care la rândul lor au GAL-uri în toată zona montană, și cu Federația Oierilor de Munte din România, astfel vom fi mult mai puternici. Nu ascund faptul că suntem într-un contact permanent cu Ministerul Agriculturii tocmai de a se căuta soluții de finanțare în acest sens”, a precizat Ioan Agapi.

Oameni deosebiți care s-au implicat incredibil”

dsc_1886Partea de formare profesională din cadrul proiectului a fost asigurată de Agrom-RO, prezentată în cadrul conferinței de directorul executiv Tiberiu Ștef. „Vreau să mulțumesc reprezentanților celor șase structuri locale cu care am lucrat. Sunt oameni deosebiți care s-au implicat incredibil în a realiza acest program care nu a fost deloc unul simplu. Cu oierii nu lucrezi ca și cu alt grup țintă. Sunt oameni cărora dacă nu reușești să le demonstrezi și practic îi cam pierzi. Am avut rectori cu mare experiență care au încercat să vină cu un aport practic. Am avut 153 de înscriși la cursuri dintre care 9 femei, iar la final am avut 145 de absolvenți. A mai fost un alt program legat de instruirea pentru agromediu și climă. Pentru Măsura 10 una din condiții pe care trebuie să le îndeplinească,  dacă vor să fie beneficiari de subvenție pe această măsură este să demonstreze că au competențele necesare în domeniu. Aici au participat 244 de persoane, din care 59 de femei, toți fiind absolvenți. A treia sesiune de cursuri a fost legată de managementul fermei, cu 157 de cursanți dintre care 59 de femei. Echipa tehnică care a participat la acest proiect din partea Agrom-RO a fost coordonată de Dana Ruță și Luminița Csiszar, care au asigurat partea tehnică și partea de secretariat, la care se adaugă colegele noastre de la sucursale și voluntari”, a declarat Tiberiu Ștef, director executiv Agrom-Ro Mureș. dsc_1898Partea de vizibiltate a proiectului a fost asigurată de Asociația Romontana, reprezentată de Radu Adrian Rey. „Deși pentru unii poate părea partea ușoară, cea de vizibilitate, ea este la fel de dificilă și importantă ca activitățile desfășurate efectiv în teren. Romontana, în cadrul acestui proiect, a asigurat partea de consultări în comunități la început, apoi o parte de asistență tehnică pe parcursul proiectului, partea de monitorizare a tot ce s-a întâmplat în proiect și o serie de acțiuni de promovare care au fost extrem de importante. Este foarte important pentru noi să continuăm după proiect cu acțiunile de promovare și vizibilitate”, a precizat Radu Adrian Rey.

Creșterea calității vieții la stâna din Poiana Obârșii

dsc_1915Composesoratul Ibănești este unul din beneficiarii proiectului „Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, stâna din Poiana Obârșii din Ibănești fiind una din cele șase stâne modernizate în cadrul proiectului. „Acest proiect va duce la creșterea calității vieții la stână, semnificativă pentru produsul final, pentru calitatea brânzei. A oferi condiții mai bune de viață oierilor care stau un sezon întreg de pășunat, condiții mai bune de preparare a brânzei, o igienă deosebită sunt aspecte care trebuiesc implementate. Ciobanul nostru de la stână nu se spăla decât așa la troacă cum se spune, deoarece nu are condiții și acum are posibilitatea să beneficieze de o stână modernă, cu gresie, faianță, baie, cabină de duș, toaletă, dormitoare, spațiu de preparare și depozitare a brânzei igienice, care va determina și o calitate deosebită a brânzei. De asemenea, ciobanii au posibilitatea ca produsul final să aibă un brand „De La Munte”, lucru care va determina cumpărătorul să aibă o încredere mai mare într-un astfel de produs obținut în niște condiții deosebite, spre deosebire de alte produse din alte locații ale oierilor”, ne-a declarat Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești. La rândul său, Zamfir Petra, președintele Composesoratul Ibănești, se așteaptă ca roadele proiectului să fie vizibile începând cu anul viitor în ce privește valorificare produsului final sub brandul „De La Munte”. A fost mult de muncă pentru a construi această stână, care în doi ani de zile a devenit realitate, în perioada 2015-2016. De această stână beneficiază membrii Composesoratului Ibănești. El are 550 de membri, din care 100 de deținători de animale, beneficiarii de fapt a acestui proiect. În ce privește cursurile care au avut loc în acest proiect, oamenii au fost receptivi, problema fiind cea a timpului, cursurile au avut loc în timpul în care ciobanii erau sus la stână și a fost foarte greu să-i aducem la cursuri. Începând de anul viitor, sprem să vedem și rezultatele, cel mai important câștig fiind legat de curățenia la stână, igiena, astfel să putem obține un produs care să poate fi vândut pe piață”, a spus Zamfir Petra.

Promovarea turismului în zonele de munte

dsc_1945Una din temele dezbăture a fost cea legată de promovarea turismului având la bază zona rurală, în special cea montană, lucru subliniat și de Thomas Egger, reprezentant SAB -Centrul Elvețian pentru Regiunile Montane, partener în cadrul proiectului. „Dacă luăm o țară precum Austria, observăm că ea are un model de care este foarte mândră, respectiv turismul agricol care deține o pondere de 15-20 %. Credem că un astfel de model poate fi aplicat în România. Este o componentă care depinde de infrastructură evident, de aceea ea trebuie dezvoltată. Aceasta cred că este următoarea provocare, dezvoltarea turismului rural în România pentru că aveți peisaje minunate, cu o oarecare infrastructură. Trebuie să țineți cont că aceasta este o piață uriașă care trebuie dezvoltată pe viitor, o componentă chiar mai importantă decât partea didactică și pedagogică”, a spus Thomas Egger.dsc_1817dsc_1829dsc_1822dsc_1838dsc_1856dsc_1857dsc_1863dsc_1866dsc_1877dsc_1881dsc_1890dsc_1901dsc_1910dsc_1931

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Constantin Fiscu (PNL) vrea să fie ”primarul tuturor sighișorenilor”

Președintele Partidului Național Liberal (PNL) Mureș, senatorul Cristian Chirteș, a anunțat miercuri, 1 iulie, într-o …