De la post-truth era la democrația directă, prin blockchain cu Marius Stoian, coordonator „100 de fețe ale inovației”

Volumul 100 de fețe ale inovației a fost prezentat în Tîrgu Mureș, în 29 noiembrie, de la ora 18.00, la Hotel Privo, în Lobby Bar. Evenimentul organizat de Azomureș a adunat, alături de invitații speciali Dan Dungaciu, Dumitru Prunariu și Marius Stoian – unul dintre coordonatorii volumului, și oameni de afaceri, politicieni și oameni de cultură marcanți pentru comunitatea mureșeană.

100 de fețe ale inovației

„Cartea „100 de fețe ale inovației” este parte dintr-un proiect mai amblu care se desfășoară sub egida Clubului România – un spațiu de discuții. Nu este o organizație, e un spațiu de discuții în care se întâlnesc personalități din toate zonele și de toate orientările și ideologice, dar și de toate orientările profesionale, de la nivel academic în sus. (…) Cartea în fond e foarte densă și vine în acest ciclu început cu „7 teme fundamentale pentru România”, o carte tradusă și în limba germană, tot un proiect colectiv, colaborativ, lansat în 2014. După aceea am continuat cu „România noului val”, tradusă și în limba engleză. Astăzi, suntem cu „100 de fețe ale inovației” și, mai presus de toate, cu „România transatlantică”, un volum gigantic care regrupează 120 de personalități, care exprimă realmente toate pozițiile de la oameni de afaceri până la șefi de servicii secrete”, a spus Marius Stoian, coordonator – împreună cu Mihaela Nicola, al volumului „100 de fețe ale inovației”, în deschiderea discursului său.

Încotro merge lumea astăzi?

În continuare Marius Stoian a făcut o analiză a tendințelor macro-politice la nivel global sub influența noilor tehnologii, făcând trecerea la acest subiect amintind de o conferință la care a participat, organizată de acad. Thierry de Montbrial, preşedintele Institutului Francez de Relaţii Internaţionale, în Qatar.

„Discuția era centrată pe această idee, care cred că ne frământă pe fiecare dintre noi: încotro merge lumea astăzi?Pentru că se pare că nimic din lucrurile pe care le știam nu mai sunt funcționale, nimic din matricile noastre analitice nu mai funcționează. Ele nu mai corespund noilor realități care se creează. Democrația liberală care părea un dat permanent – până la sfârșitul lumii, ca să spunem așa, e pusă la îndoială. Noile tehnologii au ajuns la un prag critic în care își produc efecte secundare. Am ajuns în „post-truth era” (…) este sintagma definită de Oxford Dictionary, drept cea mai importantă sintagmă a anului 2016.

Sigur, acum este foarte complicat, pentru că studiul ăsta vizează corelația dintre revoluțiile industriale și efectele lor târzii și evoluțiile statelor, pe de o parte, evoluțiile actorilor economici mari, pe de altă parte, și, desigur, calitatea democrației”, a descris Stoian punctele de la care și-a pornit argumentația. Marius

Stoian a precizat că aprecierile pe care urma să le facă sunt parte a unui studiu în curs, care „este, dacă vreți, și despre soluția la aceste lucruri în a patra revoluție industrială care s-ar putea numi revoluția blockchain”.

Post-truth era

Marius Stoian a afirmat că în perioadele dintre revoluțiile industriale ca „urmare a efectelor secundare ale acestora a apărut câte o conflagrație mondială, exact pe perioada de groapă de potențial. (…) Acum ne-am afla între a treia și a patra revoluție industrială: între revoluția informatică și această ultimă revoluție a fuziunii tehnologice”.

„Ce înseamnă post-truth era? În fond, este o îmbinare între fals și autentic, care este foarte greu de stabilit, menită a provoca emoție. Dacă vedeți, majoritatea schimbărilor provocate în ultimii ani nu se mai bazează pe un tip de argumentație, ci pe un tip de a creea emoție. Ei, cum poți să creezi emoție? E foarte greu ca adevărul să creeze emoție. Nimeni nu-și propune să însceneze una sau alta ca să poată genera evenimente de tip Colectiv. Astea sunt teorii nebunești ale conspirației. În schimb, în post-truth era – atâta timp cât important este să generezi o emoție (…) nu mai are relevanță raportarea la adevăr, ci pur și simplu ratingul și capacitatea unei știri de a produce impresii puternice. De unde a apărut? A apărut din criza de încredere (…) pentru că nimeni nu mai avea încredere în politicieni, în instituții, în tot acest eșafodaj pe care-l știam din democrația liberală. Și, atunci, distrugându-se încrederea, singurul motor de a mai implica populația a rămas acest motor al emoțiilor. Motor care iată că funcționează în continuare”, a explicat Marius Stoian.

„Ne aflăm acum pe o groapă de potențial, trecerea dinspre a treia revoluție industrială, către a patra, din punct de vedere al calității democrației, democrația liberală, să zicem, se afla foarte aproape de ceea ce ar însemna democrația maximă (…) acum se află într-o scădere. Sunt două tipuri de efecte cumulate. O dată efectul cumulat al postmodernismului, care în dorința lui de a elimina elementele opresive și așa mai departe care striveau pur și simplu cetățeanul a ajuns să deconstruiască, pur și simplu, și instituțiile și încrederea slăbind din ce în ce mai tare democrația liberală. Pe de altă parte, pe un efect de insularizare, care s-a produs chiar și pe rețelele sociale. (…) Lucrurile s-au rupt în felul ăsta. Am ajuns în această epocă de post-truth în care e posibil orice”, a adăugat acesta.

„Tehnologia poate salva până la urmă încrederea”

Apoi, Stoian a continuat, vorbind despre tehnologia blockchain, spunând că nu este speriat de faptul că teoretic s-ar putea aprecia că „ar trebui să urmeze o conflagrație de tip planetar”, subliniind că „sunt și lucruri care ne îndeamnă să credem că tehnologia poate salva până la urmă încrederea”. În continuare, după ce a menționat faptul că tehnologia blockchian nu este dependentă te un eventual succes ori eșec al BitCoin, mondeda virtuală pentru care a fost dezvoltat blockchain-ul, a dat câteva exemple unde este sau poate fi utilzat blochain-ul. Afirmând că e „o tehnologie care permite facilitarea unei serii întregi de procese de natură complexă, de la vot, până la urmărirea vieții fiecăruia, de la înmatricularea prin naștere – certificat de naștere, și până la actele politice, într-o relație peer to peer, într-o rețea imensă generată de niște calculatoare de putere fabuloasă și în care se pot produce milioane de lucruri prin criptare în așa fel încât fiecare să avem acces la povestea celuilalt”, a precizat Stoian.

„Spus în linii mari, tehnologia blockchain înseamnă dispariția oricărui intermediar în raporturile dintre cineva și altcineva. În raporturile dintre cetățean și stat, (…) în raporturile dintre cetățean și monedă. Dispar bănci naționale și așa mai departe, sunt o serie întreagă de aplicații”, a adăugat acesta. Apoi a apreciat că tehnologia Blockchain poate „da o rezolvare crizei de încredere. Pentru că acolo, dacă intrați în amănunte, o să vedeți că pur și simplu este imposibil să minți. În cadrul acestui proces singura modalitate de a minți este identitatea falsă, dar și aceasta este în curs de rezolvare”.

Globalizarea va continua cu și mai mare forță

„Pare că este o perioadă de regres global. După părerea mea, nu este o perioadă de regres (…). Revenirea aceasta este o perioadă de respiro în care statele, care vor juca din nou un rol principal ca actori în arena globală, încearcă să se reechilibreze, să-și revină. În opinia mea, globalizarea va continua cu și mai mare forță, chiar dacă acum toate elementele pe care le culegeți din teren v-ar putea duce cu gândul că e invers. (…) Pare SF, dar ele se aplică astăzi când vorbim (blockchain-ul n.r.), nu există bancă mare și nu există stat și nu există bancă centrală care să nu se teamă că tehnologia blockchain o va arunca pur și simplu pe scări. Deci, din punctul acesta de vedere, eu cred că atâta vreme cât tehnologiile care apar sunt pe direcția aceasta pozitivă și pe direcția de reconstrcție a încrederii, toate lucrurile pe care le vedem astăzi nu fac parte dintr-un sfâșit al lumii. Este sfârșitul unui tip de lume, dar este în același timp începutul unei noi lumi, posibil mai bună.

Aceasta e estimarea mea optimistă. Sigur că pe falia aceasta tectonică se pot produce diverse convulsii și diverse tulburări, dar un război global, în momentul acesta, mi se pare exclus, doi: globalizarea nu încetează. Sigur marile corporații vor avea o altă configurație se vor reloca în zonele din care provin. (…) E foarte greu să stabilim niște grile predictive foarte clare, dar mie mi se pare că germenii viitorului sunt deja sădiți. Sunt absolut convins că va continua globalizarea și lumea va ajunge, prin tehnologia aceasta și prin altele conexe, la democrația directă. După această buclă pe care o facem astăzi (…) vom urca spre punctul de maxim”, a apreciat Marius Stoian.