Share

Home / Cultură / Masă rotundă cu istoricul Cosmin Budeancă despre imaginea etnicilor germani la români

Masă rotundă cu istoricul Cosmin Budeancă despre imaginea etnicilor germani la români

„O întreb pe Nana, zic: de unde candelabrul ăsta frumos? Îl priveam de sus aproape. Zice: de la sașii din Zagăr, L-ați cumpărat de la ei? Nu, zice, când s-au retras sașii m-am dus și mi-am adus candelabrul acesta și încă niște lucruri. Și cum de la sași l-ai luat? Da, de la sașii din Zagăr, mulți au luat atuncea. Eu, din păcate, n-am putut să iau prea mult că soțul mi-era plecat pe front. Și dacă se întorceau sașii? Acuma, ce să facem?, zice, așa a fost atuncea!”, a povestit istoricul Cornel Sigmirean, relatând o discuție avută cu o cumnată din Viișoara, în deschiderea prezentării cărții lui Cosmin Budeancă, „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918”. Evenimentul dedicat lansării volumului s-a desfășurat sub forma unei conferințe/mese rotunde și a avut loc în 9 martie, în Sala de conferințe din Cetatea Medievală.

Sigmirean a continuat povestea cumnatei, care se și mutase cu soțul într-un dintre casele sașilor. „Noi eram de treabă, zice (cumnata n.r.) că soțul din când în când mă trimitea să-i duc mămăligă la familie. Dar, zic, unde stăteau? În grajd, zice, în spate. Dumneavoastră stăteați în casă? Da, zice, acolo am stat, dar așa stăteau toți. Era o femeie evlavioasă, aproape spre 80 de ani, sinceră, convinsă că poate să se ducă la ceruri, că s-a împăcat cu viața, că n-are niciun păcat. Iată mentalitatea țăranului nostru din satele germane”.

Imaginea însoțește evenimentele politice

După aceea, Cornel Sigmirea s-a referit la cartea lui Cosmin Budeancă. „Propune o lucrare aproape de pionierat în ceea ce înseamnă reconstituirea acestei lumi și a modului cum ei se reflect în cultura noastră și mai ales în mentalul colectiv”, a afirmat istoricul, menționând că primise cartea doar cu o zi înainte și că din cauza timpului, mai mult a „foiletonat-o”. Sigmirean s-a declarat surprins de decizia istoricului Cosmin Budeancă, de a nu face atât de mult apel la documente pentru acest studiu și de a se axa pe resursele istoriei orale.

„Pot spune că ceea ce imaginarul a înregistrat și este apoi reconstituit de către autor cu tehnicile istoriei orale cred că este mai aproape de adevăr decât toată arhiva care poate fi pusă la dispoziție. (…) Cartea ne oferă o imagine impresionantă a ceea ce a însemnat proximitatea germană în viața cultural, în viața comunităților românești. Un lucru este foarte clar, ne-o spune chiar autorul, toată imaginea a însoțit relațiile politice. De la entuziasmul românilor pentru germane, pentru că aveau un rege german, pe Carol, apoi războiul și deturnarea să spunem a sentimentelor care continuă și după război, pentru că Germania pierde războiul (…), ca apoi pe fondul reabilitării Germaniei în perioada interbelică și a relațiilor României în căutarea, să spunem, a protecției germane, atunci când își dă seama că Franța nu mai poate să fie marea protectoare, se schimbă și atitudinile. (…) Pe fondul șocului războiului (Al Doilea Război Mondial n.r.) din nou asistăm la o schimbare a mentalităților a atitudinlor față de germani”, a explicat Sigmirean. În continuare, a amintit faptul că despre drama etnicilor germani nu s-a scris în România până după 1989, și a făcut trecerea de la perioada comunistă la „mitul german” din ultimele decenii.

Vasile Cernat

Imaginea etnicilor germani la români – preponderent pozitivă

Concluzia dscuțiilor, la fel ca a studiului realizat de istoricul Cosmin Budeancă, este că imaginea etnicilor germane este preponderant una pozitivă. „De ce se întâmplă lucrul acesta? Pentru că aici nu a existat o luptă pentru resurse. Psihologia spune că negativitatea în cele mai multe situații vine când grupurile au de împărțit ceva. De exemplu: între români și maghiari sunt mai multe tensiuni pentru că aici maghiarii reprezintă o amenințare pentru români și românii o amenințare pentru maghiari datorită importanței realistice și simbolice a teritoriului”, a explicat Vasile Cernat, conferențiar universitar la UPM. „În cazul germanilor nu a apărut chestia asta, deci, în principiu, imaginea lor este una pozitivă”, a adăugat Vasile Cernat.

„Sunt câteva imagini negative, punctuale și contextuale”, a spus Cosmin Budeancă, apoi ne-a povestit despre un caz al unei femei care a avut niște răspunsuri mai atipice. „Erau foarte bine organizați, dar… Tot timpul găsea ceva și la un moment dat se decriptază această negativitate pe care ea o folosește în mod constant”, a adăugat Budeancă, apoi ne-a explicat de unde se trăgea atitudinea femeii. „În momentul în care o veccină de-a ei a plecat nu i-a lăsat nimic. A vrut să-i vândă niște obiecte de fapt (…) și că mai bine pune niște cojocele pe foc decât să le dea pe degeaba”. Apoi, a precizat că a fost singurul caz de acest fel.

Lucrarea se bazează în special pe 122 de interviuri de istorie orală cu români, dar și pe lucrări cu caracter general sau special ori pe documente de arhivă. Volumul „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918” poate fi comandat de pe site-ul editurii Cetatea de Scaun.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

„Laika. Numele meu e Câine“, un spectacol despre prietenii noștri canini, la Teatrul Ariel

„Laika. Numele meu e Câine“ de David Košťák, în regia lui Alexandru Macrinici vorbește despre …

Share
Share