Home / Cultură / Arheologul romanist Árpád Buday, comemorat la Muzeul de Arheologie și Istorie

Arheologul romanist Árpád Buday, comemorat la Muzeul de Arheologie și Istorie

La împlinirea a 80 de ani de la moartea ilustrului arheolog romanist Árpád Buday (1879–1937), Muzeul Județean Mureș l-a omagiat prin reamplasarea și redezvelirea plăcii comemorative în clădirea Muzeului de Arheologie și Istorie din Târgu Mureș. Placa comemorativă fusese amplasată pe casa părintească în anul 2000, când Consiliul Local al Orașului Luduș i-a oferit, post mortem, arheologului Árpád Buday, titlul de cetățean de onoare, drept recunoștință pentru meritele deosebite avute în cercetarea arheologică a epocii romane pe teritoriul Transilvaniei.

Muzeul Județean Mureș a organizat, miercuri, 5 iulie, de la ora 12.00, în clădirea Muzeului de Arheologie din Cetatea Medievală, un eveniment menit să marcheze amplasarea plăcii comemorative, ocazie cu care au fost invitați reprezentanți ai Universității din Szeged, o urmașă a lui Árpád Buday și conf. dr. Bajusz István, de la Facultea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.

Pe urmele lui Árpád Buday

Despre activitatea de pionierat a lui Árpád Buday în domeniul arheologiei epocii romane ne-a vorbit dr. Bajusz István. „Buday, în cariera sa a avut trei mari momente. Unul mai fericit, perioada din Cluj: din 1899 până în 1919. A fost epoca fericirii pentru dânsul, când a putut lucra liniștit”, ne-a spus Bajusz István. Apoi, a menționat perioada în care Árpád Buday a preluat conducerea Societății Muzeului Ardeal, „până în 1924 s-a chinuit cu probleme financiare, organizatorice”. A treia perioada importantă din viața arheologului a început în 1924, odată cu stabilirea în Szeged, unde se mutase, din 1919 și Universitatea Maghiară din Cluj. „Și unde unde, până la moarte, a organizat, a condus învățământul arheologic, transpunând școala ardeleană arheologică”.

În continuare, pornind de la o scrisoare trimisă de Árpád Buday, Bajusz István ne-a spus că arheologul originar din Mureș „a avut intenția de a străbate toată Transilvania pentru a căuta urme romane. A început. A început și săpături (…), însă războiul n-a permis continuarea acestora”.

„Eu cu Buday m-am întâlnit în 1974, fiind student, am avut ca materie de studiat epigrafia romană și, fiindcă Buday în 1914 scosese un volum cu acest titlu în limba maghiară, am avut un manual excelent. Trebuie să menționăm că și până astăzi acest manual se folosi. Pe urmă, lucrând la lucrarea de diplomă, iar m-am întâlnit cu numele lui Buday și am fost nevoit, ulterior spun: cu bucurie, să-i citesc toată opera științifică legată de Transilvania”, ne-a mai spus Bajusz István, precizând că tot pe urmele lui Buday și-a început cariera de arheolog la Porolissum în județul Sălaj.

O mini-expoziție cu obiecte care au aparținut familiei Buday

Panczel Szilamer, reprezentantul Muzeului Județean Mureș la eveniment, a invitat-o pe Veres Magdalna, urmașa lui Árpád Buday să ne spună câteva cuvinte. Veres Magdalna a subliniat faptul că e posibil să fie ultimul membru al familiei care încă trăiește în Transilvania.

„Din păcate, nu a avut șansa de a cunoaște pe nimeni în familie care să poarte numele de Buday, deoarece membri familiei au decedat prea devreme. Totuși, în amintirea familiei memoria lui Buday Árpád a trăit mult după moartea lui, casa familiei a rămas în proprietatea familiei până de curând”, a tradus din limba maghiară Panczel Szilamer.

„Tatăl lui Buday Árpád acolo a trăit și acolo a murit, în casa părintească”, a precizat Veres Magdalna.
„Doamna a făcut o muncă de detectiv în ceea ce privește istoria familiei. Există o situație foarte norocoasă, pentru că au rămas mai multe amintiri – obiecte, fotografii, extrase de carte matricolă, în posesia familiei, toate reîntregind istoria acestei familii. (…) La parter, pe lângă, această placă memorială, care a fost amplasată pe casa natală, am pregătit și o mică expoziție cu obiecte legate de Buday Árpád și de familia lui. Majoritatea pieselor le avem de la doamna Veres”, ne-a mai spus Panczel Szilamer.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

REPORTAJ. Secerișul manual și ritualurile din jurul pâinii, pe cale de dispariție

Secerişul manual şi întregul ritual care se practica în mediul rural românesc din centrul Ardealului …