Share

Home / Consiliul Judetean Mures / Destinaţii de călătorie. Atractiva Vale a Gurghiului – Valea Regilor

Destinaţii de călătorie. Atractiva Vale a Gurghiului – Valea Regilor

Valea Gurghiului rămâne una dintre cele mai frumoase zone din județul Mureș, păstrându-și încă, în anumite locuri, frumusețea sălbatică. Valea atrage însă și prin obiectivele turistice, istorice și culturale care se înșiră de la Gurghiu până sus în munte, la Lăpușna. Valea oferă și oportunități de turism cinegetic, pescuit și de eveniment.

 

Cetatea veche a Gurghiului

 

În comuna Gurghiu, aflată la 20 de km de Reghin, era edificată una dintre vechile cetăți regale din județ, arsă însă în timpul războiului de eliberare de sub dominația austriacă. Cu toate acestea ruinele Cetății Gurghiului reprezintă încă o atracție pentru turiști.
Cetatea a fost edificată în Evul Mediu, pe ruinele unui castru roman, pe un deal, la o înălțime de 500 de metri, de unde se deschide o priveliște splendidă asupra Văii Gurghiului.
Tot printre obiectivele turistice recomandate vizitatorilor se numără Castelul Bornemissza, construit în 1733, Stejeretul de la Mociar, pădure seculară de stejar, rezervație naturală din 1932, parcul dendrologic sau Poiana cu narcise.
Parcul dendrologic, din jurul castelului, a fost înființat în sec. XVIII. Are peste 200 specii rare, printre care se numără arborele de plută, salcâmul japonez, alunul turcesc.

 

Castelul Bornemisza de la Gurghiu sub oblăduire judeţeană

 

Ridicat la poalele Dealului Cetăţii, Castelul Rákóczi – Bornemisza îşi leagă istoria de numele lui Gheorghe Rákóczi I, Principe al Transilvaniei în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Pasionat de vânătoare, acesta ajungea deseori în Munţii Gurghiului pentru a vâna. Aşa trebuie să îi fi încolţit în minte nevoia de a construi un conac pentru a avea confortul de a ajunge şi a de rămâne în codrii de pe Valea Gurghiului mai multă vreme. Lucrările de construire au început în 1642, sub coordonarea arhitectului Sárdi Imre. Inventarele succesive ale domeniului de la sfârşitul secolului al XVII-lea consemnează că parterul şi etajul aveau ancadramente de piatră, la fel şi cornişele şi picioarele sobelor. Timp de câteva decenii, castelul a rămas aproape nelocuit, până ce a intrat în 1717 în posesia familiei baronului Bornemisza János pe o perioadă de 99 de ani, contra sumei de 25.000 de forinţi pe care i-au împrumutat fiscului transilvănean.
Noii posesori ai domeniului renovează părţi din edificiu şi ridică o capelă, cu o planimetrie în formă de elipsă, formă rar întâlnită în Transilvania, în 1730. Capela era decorată cu fresce. Urmaşii lui Bornemisza János primesc asigurări din partea reginei Maria Theresia că fiscul nu intenţionează să răscumpere domeniul înainte de trecerea celor 99 de ani. Cu această promisiune, familia Bornemisza investeşte în moşia pe care o administra: reconstruieşte moara de hârtie, înfiinţează o glajărie şi o manufactură de porţelan şi au ridicat noi clădiri în jurul castelului. Clădirea actuală a porţii, locuinţă a preotului de curte şi a darabanţilor la acea vreme, datează din acea perioadă.
În 1848, în timpul Revoluţiei, castelul trece printr-o primă mare încercare. Castelul este asediat de către iobagi, mobilierul şi bunurile sunt distruse. După înfrângerea revoluţiei, în 1849, familia reface clădirile, constrânsă fiind şi de faptul că acesta trebuia înapoiat, statul intentând proces împotriva sa. În 1869, cele două părţi cad la învoială, familia Bornemisza obligându-se ca până la sfârşitului anului 1870 să înapoieze domeniul. După acest an, castelul şi clădirile trec prin mâna unor arendaşi ca apoi să servească, după o amplă renovare, drept castel de vânătoare al prinţului Rudolf al Austriei, moştenitorul Austriei, Ungariei și Boemiei. După drama de la Mayerling (lângă Viena), când prinţul moştenitor se presupune că s-a sinucis în cabana de vânătoare, castelul a primit destinaţia de şcoală silvică. Începând cu 1893 până în zilele noastre. Este una dintre explicaţiile pentru care parcul dendrologic de aici este atât de bine îngrijit şi susţine, natural, frumuseţea castelului medieval Bornemisza. Trecerea în secolul al XIX-lea de la o grădină de flori, zarzavaturi sau livadă la un parc de inspiraţie englezească i se datorează lui Bornemisza Leopold şi se păstrează până astăzi.
În 2009, Consiliul Judeţean l-a luat în custodie după ce Colegiul Silvic a fost mutat de aici şi a dezvoltat, prin intermediul instituţiei subordonate – Muzeul Judeţean – un proiect de reabilitare a clădirilor prin care să stopeze în primă fază degradarea edificiului, apoi să îl restaureze.

 

Castelul Regal de la Lăpușna

 

Aparținând regilor României Ferdinand și Carol al II-lea, castelul de vânătoare de la Lăpușna, situat în Munții Gurghiului, în comuna Ibănești, a fost ridicat între anii 1925-1926, dar finalizat abia în 1933. Atractiv și plin de mister, odată ce ai trecut pragul acestui castel, inspiri și respiri aerul princiar care se regăsește în fiecare piesă originală ce te înconjoară.
Arhitectura castelului de la Lăpușna este asemănătoare cu cea a castelului Peleș, specifică Germaniei, locul de obârșie al familiei regale din România. Lucrările de construcție au fost complet terminate și s-au putut apoi primi primii oaspeți abia în anul 1933.
În perioada în care Nicolae Ceaușescu s-a aflat la conducerea statului, Castelul de la Lăpușna a devenit castel de vânătoare, iar la acesta au poposit nume mari ale politicii internaționale, cum ar fi Nikita Sergheevici Hrușciov, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1953-1964), Todor Jivkov Hristov, președinte al Bulgariei și lider al Partidului Comunist din Bulgaria (1954-1989) sau Iosip Broz Tito, fostul președinte al Iugoslaviei (1953-1980).
Castelul a fost privatizat de SC Grand SA Tîrgu Mureș, iar actualii proprietari au păstrat noblețea regală a castelului, cu o arhitectură autentic românească, incluzându-l și în circuitul turistic, iar odăile locuite cândva doar de regi, regine, nobili sau de politicieni de rang înalt, pot adăposti acum orice turist interesat. Totul este construit din lemn masiv de molid, sculpturile perfect conservate de 90 de ani neavând nici o crăpătura. Vitraliile sunt originale, sobele de teracotă sunt unicate, comandate la Viena, iar geamurile duble sunt din sticlă făcută manual, dovadă stând bulele de aer care se văd prin ele. Candelabrele, feroneria,toate sunt făcute din fier forjat, lucrat manual, comandat la meșteri locali. În sala de jocuri de la parterul castelului o masă de șah a fost construită pentru a-i face pe plac lui Mihail Sadoveanu, apropiat al casei regale și împătimit al jocului minții. Masa cu pucuri de lemn (un joc rusesc “suba”) a fost comandată pentru distracția Elenei Ceaușescu.
Fondul de vânătoare al munților Gurghiului este unul dintre cele mai bune din țară, aici fiind împușcați cei mai valoroși cerbi din România. În aceeași zonă se mai găsește cabana de vânătoare a prințului Dimitrie Sturdza. Fiind zonă frecventată de personalități din întreaga lume, numele de “Valea Regilor” este pe deplin justificat.

 

Biserica de lemn de la Lăpuşna, cu doi patroni spirituali

 

Mănăstirea Lăpușna

De o frumuseţe aparte este şi bisericuţa de lemn din Lăpuşna, ce este pusă în valoare şi de peisajul minunat ce o înconjoară, lăcaşul de cult fiind edificat într-o pădure de brazi, în vecinătatea pârâului Gurghiu.
Biserica face parte din categoria lăcaşurilor de cult călătoare fiind strămutată în 1939 aici din satul Comori, comuna Gurghiu. Regele Carol al II-lea a solicitat mutarea lăcaşului de cult pentru ca familia regală să aibă loc de închinăciune când se afla la castelul de vânătoare de la Lăpuşna.
Cu hramul „Sfântul Nicolae”, biserica de lemn a fost înălţată în 1779, după cum o dovedeşte inscripţia de la intrarea în lăcaşul de cult.
Monument indiscutabil de artă populară, edificiul religios de la Lăpuşna se înscrie în categoria lăcaşurilor de cult de formă dreptunghiulară, cu absidă poligonală în trei laturi nedecroşată. Bârnele construcţiei de lemn de molid şi de stejar se îmbină după sistemul coadă de rândunică, consolele fiind împodobite cu crestături. Ancadramentul intrării, sculptat, impresionează prin varietatea şi bogăţia de motive originale ce îl decorează.
Mai târziu sunt realizate pridvorul şi turnul clopotniţă, acesta din urmă înzestrat cu foişor în console, cu coif înalt în formă de prismă.
În spaţiul interior, împărţit în pronaos, naos şi absida altarului, remarcabilă este pictura murală atribuită artistului Toader Popovici, un bogat registru iconografic. Pe bolta navei sunt pictate medalioane, precum cel cu Iisus Pantocrator, mucenici, dar şi panouri dreptunghiulare cu scene din viaţa Fiului Domnului. Scenele religioase, Evangheliştii, mironosiţe, mucenici şi motive florale împodobesc suprafeţele din pronaos. În absidă apar picturi cu teme precum Viziunea Sf. Petru, Sf. Părinţi, Sf. Troiţă, Buna Vestire sau cete de îngeri. Uşile împărăteşti sunt decorate cu motive florale, delimitate prin baghete în formă de frânghie.
În Biserica de la Lăpuşna se mai găsesc două icoane deosebit de valoroase – Deisis şi Maica Domnului cu Pruncul, preluate de la o ctitorie anterioară. Prima icoană poartă şi semnătura autorului ei, prin rândurile înscrise în partea de jos a cărţii pe care Iisus o ţine deschisă: „Să se ştie că aceste lucruri le-am lucrat eu robul lui Dumnezeu Vasilaşcu Zugrav, cu vremea lui Dumnezeu, de unde iaste scaunul împărăţiei moschiecească şi cu adevărat creştinească”. Vasilașcu era un zugrav din Țara Moldovei, feciorul lui Chiriac, stegarul din Focșani.
Bisericuţa de lemn de la Lăpuşna a fost renovată în 1967. De dată recentă, din anul 1997 s-a hotărât înființarea unei mănăstiri de călugări care să-i redea bisericii viața spirituală și să o îngrijească. De atunci, biserica a dobândit un al doilea hram, cel al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

 

Atractivă pentru vânătoare și pescuit

 

Fauna bogată de pe Valea Gurghiului/Munții Gurghiului, însemnând mistreți, cerbi, urși și râși, a transformat zona într-unul dintre traseele favorite ale vânătorilor. La partidele de vânătoare au fost prezenți, de-a lungul timpului, membrii familiei lui Nicolae Ceaușescu, liderul URSS Nikita Hrușciov, fostul presedinte iugoslav Iosif Broz Tito, și cel bulgar, Teodor Jivkov. După Revoluție, printre celebritățile care au participat la partidele de vânătoare se numără Ion Țiriac și Prințul Dimitrie Sturdza.
Pescuitul, la păstrăv în special, este o altă atracție a Văii Gurghiului.
Pentru cei interesați de mai multe informații despre vânătoare și pescuit în zona de munte, în interiorul Castelului Bornemisza este amenajat un muzeu de vânătoare. Vizitatorii pot admira diorame cu vânat specific Văii Gurghiului, păsări și pești caracteristici apelor de munte.
Valea Gurghiului este renumită și pentru tradițiile și obiceiurile din zonă valorificate în evenimentele care sunt organizate peste an – Festivalul Valea Gurghiului – Valea Regilor de la Ibănești, Tîrgul fetelor de la Gurghiu, Udatul Nevestelor de la Hodac.
(Redacția)

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Un nou şofer inconştient prins de Poliţia Mureş

Poliţişti din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală nr. 4 Ungheni au oprit în trafic marți, …

Share
Share