FOTO. A fost lansată „Mașina de cusut” poetică în prezența autoarei Hristina Doroftei

Poeta târgumureșeană Hristina Doroftei și-a lansat miercuri, 18 octombrie, în primitorul spațiu al cafenelei J’ai Bistrot, cel de-al doilea volum de poezie, „Mașina de cusut” (Editura Cartea Românească, 2017). Cartea a fost lansată în premieră la Bookfest București în luna mai, apoi au urmat prezentări la Botoșani, în iunie, și la Oradea, în această lună.

Tânăra scriitoare a debutat cu volumul „Reflexie” (Editura Junimea, 2014) pentru care a fost distinsă cu Premiul „Opera Prima” la Festivalul Național de Literatură „Tudor Arghezi” și „Premiul pentru debut” al USR Târgu-Mureș.

Lansarea din Târgu-Mureș a fost prezentată de criticul Alexandru Cistelecan, iar moderatoare a fost colega de breaslă a Hristinei Doroftei, poeta Gabriela Feceoru, autoare a volumului „blister”. Profesorul Dumitru-Mircea Buda, care ar fi trebuit să ia la rândul său cuvântul, nu a putut onora invitația din cauza unei urgențe.

Poemele din cadrul volumului „Mașina de cusut” sunt împărțite în două grupaje: „Mașina de cusut” și „Sappho c’est toi” și reprezintă două ipostaze poetice diferite care funcționează ca un yin și yang în acest context. O parte dintre poeme au apărut inițial în mai multe reviste literare și au fost publicate, ulterior, pe Facebook.

Evoluție poetică și simț epic

Alexandru Cistelecan a recomandat noul volum al Hristinei Doroftei ca o lectură plăcută, care se citește ușor, însă nu este deloc superficială: „Este o carte mai bine lucrată, mai bine structurată, și conține un simțitor salt valoric față de cartea de debut. Partea a doua este provocatoare, despre o problemă care nu poate fi tratată și asumată decât cu foarte mult tupeu, pe când prima este un serial mai domestic și care vine în continuarea unei părți din primul volum. În principal e vorba de o poezie de rememorare a copilăriei făcută cu un simț epic grațios și cu o expresivitate controlată. Importantă este atmosfera de candoare pe care o recuperează Hristina în această primă parte, atmosferă la care își adaptează scriitura: aceasta apare inocentizată, fără excese metafizice și metaforice.”

Autoarea a preferat să nu își comenteze cartea, ci să o lase să vorbească de la sine, alegând în acest scop poemele „Mașina de cusut I”, „Dimineața” și „Dacă Dumnezeu ar fi fost femeie”.

Un an și sase luni de muncă

În continuare, Hristina Doroftei a participat la un Q&A inițiat de Gabriela Feceoru, în cadrul căruia a recunoscut că „Mașina de cusut” a fost scrisă pe parcursul unui an, după care timp de șase luni a trecut prin varii modificări. După finalizarea fiecărei cărți, poeta a trecut printr-o perioadă de vid poetic, în care nu a mai putut scrie nimic, dar aceasta nu vrea să forțeze rezervorul de inspirație fiindcă e de părere că un poem trebuie să ia naștere atunci când îi vine sorocul: „Nu cred în textele pe care le scrii, ca apoi să le tot modifici, și din ceva urât ar ajunge ceva minunat.”

Obiectul mașina de cusut, pe lângă faptul că i-a marcat viața, începând din copilărie, se potrivește cu existența ei care e compusă din varii texturi unite în cele din urmă prin aportul unei instanțe exterioare. De asemenea, mama poetei se ocupă cu fabricarea și coaserea de ii, având și o pagină Facebook intitulată IA din România. Cu toată afecțiunea pe care Hristina o poartă acestei inițiative de familie, a recunoscut că nu a influențat-o să aleagă acest titlu.

Spontaneitatea se exersează

Întrebată de scriitorul Ion Potolea dacă trăsătura de spontaneitate pe care o au poemele ei este intenționată, Hristina Doroftei a spus că este un efect literar pe care l-a cizelat cu un scop precis: „Vreau ca cititorul, în momentul în care citește, să fie și el acolo. Eventual să fie chiar în locul meu și să mă înțeleagă printr-o experiență similară pe care a trăit-o la rândul său.”

Autoarea a menționat că plănuiește să experimenteze și cu un alt gen literar, dar preferă să nu dea detalii fiindcă acest fapt i-ar diminua energia pe care o investește în proiectul în curs. Din acest punct de vedere, Hristina Doroftei își ține cititorii în suspans și îi lasă să se delecteze cu poemele proaspăt lansate și cu cele publicate în urmă cu trei ani.

Andrei VORNICU