Home / Interviu / Cristian Moldovan, locul 3 la Olimpiada Internaţională de Franceză: „Nu cred că există o rețetă magică sau o scurtătură în afară de muncă”

Cristian Moldovan, locul 3 la Olimpiada Internaţională de Franceză: „Nu cred că există o rețetă magică sau o scurtătură în afară de muncă”

Elev în clasa a XII-a la profilul matematică-informatică bilingv-engleză, la Colegiul Național „Papiu-Ilarian” din Târgu-Mureş, Cristian Moldovan a reușit o performanță cu care puțini se pot lăuda: a ajuns pe locul III la Olimpiada Internațională de Limba Franceză.

„Când am făcut un test psihologic pentru școala de șoferi, mi s-a spus că sunt o persoană cu sânge rece care se descurcă în orice situație”, ne-a spus Cristian. Probabil această calitate, pe lângă intelectul și dedicația cu care muncește, i-a adus atâtea premii la olimpiadele județene, naționale și internaționale.

„Eu l-am luat din clasa a X-a, el fiind un elev superior clasei pe această parte și am văzut că îi place și că merge, că are o empatie cu franceza. Și atunci am insistat pe pregătire, iar el a participat în clasa a X-a la Olimpiada Națională de la Gura Humorului unde am fost împreună, eu însoțind lotul din Mureș, unde a făcut o notă foarte bună la scris, 9,20, dar la proba orală a luat 10, fiind unul dintre puținii pe țară care au luat nota maximă la oral”, ne-a spus cea care i-a fost alături, profesor Adela Popa.  Iar anul trecut școlar, pe clasa a XI-a, a fost la Olimpiada Națională la Buzău unde de asemenea a luat 10 la oral, dar de această dată a luat și cea mai mare notă la scris, calificându-se la Olimpiada Internațională. De-a lungul timpului, el a fost pregătit de Haidu Ionela, Luca Alexandru și bineînțeles, Popa Adela, profesor de limba franceză la Colegiul Național „Papiu-Ilarian”.

Am stat puțin de vorbă cu el pentru a afla ce anume îl atrage la limba lui Balzac și Flaubert și câtă muncă implică o astfel de realizare.

Reporter: De ce limba franceză, având în vedere că nu ai legătură cu această materie?

Cristian Moldovan: Cred că pur și simplu pasiunile se văd în timp. Franceza nu mi-a plăcut chiar de la început, din clasa a V-a, mi se părea ciudat că scriem anumite litere și nu le pronunțăm, dar încetul cu încetul am descoperit frumusețea, muzicalitatea și subtilitatea limbii franceze.

Rep.: De când ai început să participi la olimpiadele de franceză?

C.M.: Am început în clasa a VII-a, acela fiind primul an în care poți participa la olimpiadă și la națională am participat pentru al doilea an în clasa a XI-a.

Rep.: Spune-ne puțin mai multe despre Olimpiada Internațională.

C.M.: Este o olimpiadă relativ nouă, aflată la cea de-a IV-a ediție. Sunt două probe: cea scrisă și cea orală. Se defășoară pe două nivele, fiecare țară are câțiva elevi pentru B1 și câțiva pentru B2, ca și nivel de limbă. Eu am participat la B2, cu toate că sunt de nivelul C1, pentru că acolo mă încradez la cele două ore de franceză pe săptămână pe care le fac la liceu. Se fac echipe în care suntem toți trași la sorți, câte un elev din fiecare țară și încercăm să dăm tot ce avem mai bun într-o oră, pregătindu-ne, ca apoi să facem o dezbatere. Practic jucăm niște roluri pe teme, fiind cinci teme anul acesta, teme de tipul drepturile copilului, puterea cuvântului, inteligența artificială, aparența fizică și prejudeți, și fiecare joacă un rol, fie de psiholog, de reprezentant al unui ONG, iese ca o mică scenetă. Susținerea a fost practic de 20 de minute pentru întreaga echipă, deci doar câteva minute de persoană. Și pentru câștigarea premiului, nu ești luat individual, ci ca și echipă, deci depinzi de colegii tăi și interacțiunea ta cu ei. Olimpiada s-a ținut în Ohrid, Macedonia, un oraș minunat.

Rep.: Cum te-ai înțeles cu ceilalți participanți la olimpiadă?

C.M.: În special cu ceilalți din România, ne-am înțeles foarte bine. Am fost şase elevi în total. A fost puțin ciudat totuși, că unii au fost din clase bilingve, deci probabil că au avut un avantaj față de mine. Cei din Bulgaria de exemplu fac 20 de ore de franceză pe săptămână, doar franceză pură, fără alte materii predate în această limbă.

Rep.: Au fost și concurenți bilingvi din naștere, care au spre exemplu unul dintre părinți francofoni?

C.M.: La cea internațională nu am observat. Dar la cea națională, au fost într-adevăr elevi cu nume cu rezonanță francofonă. Sau de exemplu erau elevi din partea fancofonă a Canadei care s-au întors să învețe la noi.

Rep.: Care a fost tematica pe care ai primit-o la Olimpiada Națională la partea orală?

C.M.: Mi-a picat aparența fizică și prejucăți. La cea națională erau 10 subiecte din care trăgeam unul când intram în sală și acolo am avut un subiect asemănător, „Societatea secolului XXI, frumusețea fizică”.

Rep.: Nefiind dintr-un profil bilingv francez, cât timp te-ai pregătit pe săptămână pentru această performanță?

C.M.: Am avut două ore de limba franceză obligatorii în curriculum, am făcut consultații cam tot două ore pe săptămână, iar în rest nu mi se pare că lucrez foarte mult. Am foarte mult de lucru la școală, dar înainte de olimpiadă scriu câte o compunere la două zile, deci o oră-două pe zi înainte de olimpiadă. Mă ajută foarte mult faptul că urmăresc la televizor canale franceze. Descoperind o limbă, descoperi și cultura de fapt, iar spațiul francofon e foarte vast din punctul ăsta de vedere și da, tot citind texte și subiecte de olimpiadă, multe dintre ele extrase din presa franceză, ajungi să descoperi foarte multe.

Rep.: Ce anume urmărești din presa francofonă? Dar muzică, filme?

C.M.: Am pe telefon Le Monde, care e un jurnal foarte bine cotat din Franța și TV5 pe care probabil toată lumea îl are prin cablu. Muzică nu prea ascult în general, iar la filme mă mai uit pe TV5. Sunt foarte ciudate totuși filmele franțuzești, foarte dramatice.

Rep.: Care au fost premiile materiale la Olimpiada Internațională?

C.M.: Am primit o diplomă, niște suveniruri din Ohrid, niște creioane… Nu a fost ceva extraordinar de costisitor. În schimb, la Olimpiada Națională pentru locul I am primit o tabletă și un dicționar Larousse care e și mai valoros decât tableta, cred eu.

Rep.: Cum a fost șederea la Ohrid? Ați avut activități?

C.M.: Da, a fost foarte frumos, orașul este medieval. Am vizitat și o mănăstire și un muzeu. Am stat cinci zile în total, din care olimpiada s-a desfășurat în două zile: într-o zi scrisul și în cealaltă oralul. În rest, activități și timp liber. Deplasarea în sine a fost plătită de Organisation Internationale de la Francophonie  (OIF) și Centre régional francophone pour l’Europe centrale et orientale (CREFECO). Cazarea a fost plătită de Ministerul Macedonian al Educației și Științei.

Rep.: La ce alte olimpiade ai mai mers?

C.M.: Anul școlar 2017-2018 am obținut la olimpiadele județene vreo patru premii, la franceză, limba română, lingvistică și lectura ca abilitate de viață, ultima fiind o olimpiadă foarte interesantă pentru că reușește să aplice cititului un text, să îl facă foarte practic (întrebări pe text, eseu, întrebări pe afiș). Chiar ieri am primit o recomandare pentru olimpiada internațională la Parlamentul Tinerilor Europeni (unde am fost deja la olimpiada regională și națională) și aștept confirmare să mă duc și acolo. Sunt și în clubul de dezbateri unde particip în mod activ, am fost la olimpiada națională anul trecut unde am luat mențiune și îmi place și sportul foarte mult.

Rep.: Cum stai cu timpul liber după atâtea activități?

C.M.: În timpul săptămânii nu am, dar în weekend îmi găsesc.

Rep.: Care sunt planurile tale după terminarea liceului?

C.M.: Luna viitoare îmi depun dosarul la Sciences Po (Științe Politice) în Dijon, Franța. Vreau să merg acolo pentru că se studiază științe politice și se concentrează pe Europa Centrală și de Est, ea fiind una dinte cele mai bune universități de Științe Politice din lume. Dacă nu voi fi admis aici, o să încerc la drept, tot în Franța. Mă gândesc deja să fac un master pe Dreptul Sportului, eu făcând sport de performanță în copilărie.

Rep.: Ce le sugerezi celor care vor să participe la olimpiada de franceză și să obțină performanțe?

C.M.: Nu cred că există o rețetă magică sau o scurtătură în afară de muncă și de compuneri scrise. Din punctul meu de vedere, ce e cel mai important într-o limbă este comunicarea orală. Pentru că până la urmă  când mergi în Franța, nu o să te pună nimeni să scrii eseuri, bineînțeles că și asta contează, dar abilitatea numărul 1 trebuie să fie vorbitul. E destul de greu să te pregătești pentru olimpiada de franceză pentru că este complexă. Înțelegerea textului este importantă, ea face 25 de puncte, apoi chestiunile de gramatică alte 25 de puncte, iar compunerea e 50. Iar la proba orală, 50 de puncte este înțelegerea documentului audio-video, unde se întâmplă să vorbească mai mulți deodată, să fie gălăgie pe fundal, și celelalte 50 de puncte sunt pentru producerea orală pe un subiect dat. Trebuie să ai în primul rând niște baze foarte solide de cunoștințe lingvistice, iar apoi să lucrezi în mod aplicat pe fiecare subiect în parte. Unele vin cu timpul și îți formezi un simț al limbii, dar trebuie să te pregătești mult.

Elena POLEARUȘ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Aproape 45% din candidați au obținut 7 la titularizare

Ministerul Educației a publicat pe site-ul titularizare.edu.ro rezultatele obținute de cadrele didactice care au susținut proba …