FOTO: Canalul Morii din Reghin, mai mult decât un studiu de caz, o reîntoarcere spre comunitate

Cum obținem o apă mai curată, mai puține inundații și cum să ne bucurăm noi, copiii și urmașii noștri de maluri frumoase care să ne crească economia și bunăstarea? Există soluții bazate pe natură pentru managementul participativ al râurilor și altor luciuri de apă din vecinătatea localităților?

La aceste întrebări a încercat să răspundă conferința internațională organizată marți, 9 noiembrie de către Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în contextul proiectului ”Democratizarea accesului la apă – Apele Unite ale României”.  Scopul proiectului este să creeze un cadru favorabil pentru democratizarea accesului la apă, să educe tinerii, să încurajeze locuitorii să participe la protejarea apelor, să consolideze o rețea de entități preocupate de prezervarea patrimoniului hidrografic și să stabilească o legătură afectivă între locuitori și ape.

Mesajul oficialităților

Prima parte a conferinței a revenit oficialităților, printre care s-au numărat László Borbély, Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului, și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă (SGG) și László Barabás, director general Administrația Națională Apele Române. „Am parcurs proiectele prezentate în această conferință și tot ce pot spune este că sunt nemaipomenite. Sunt oameni sufletiști care sunt și extrem de pregătiți din punct de vedere tehnic și care pot face minuni. La rândul nostru, avem o mare responsabilitate, noi cei din Guvern, de lângă Guvern, noi cei care răspundem de dezvoltarea durabilă în ce privește acest aspect. La fel și în ce privește Administrația Națională Apele Române, care are un rol extrem de important și nu în ultimul rând autoritatea publică locală. Avem nevoie de astfel de inițiative, avem nevoie de o apropiere multisectorială, nu întâmplător se spune să gândim global și să acționăm local”, a precizat László Borbély, Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului, și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă (SGG).

La rândul său, László Barabás, director general Administrația Națională Apele Române a subliniat câteva dim măsurile ce urmează să fie aplicate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Administrația Națională Apele Române a planificat realizarea de proiecte care vizează aplicarea măsurilor verzi de renaturare a râurilor, respectiv investiții pentru eliminarea obstacolelor din cursurile de apă în scopul facilitării refacerii conectivității laterale și longitudinale a habitatelor și a speciilor dependente de apă. În acest context, rezultatele proiectului Danube Floodplain vor fi valorificate și în cadrul PNRR. Ca autoritate competentă în domeniul apelor trebuie să verificăm soluții sustenabile și să asigurăm împlementarea acestora prin abordări integrate ale pronlematicii aferente acestui domeniu, respectiv de asigurare a cerințelor de apă, de apărare a populației împotriva dezastrelor naturale și de protecția durabilă a resurselor de apă precum și a ecosistemelor agmatice”, a precizat László Barabás, director general Administrația Națională Apele Române.

Instrument de dialog și colaborare

Nevoia unei platforme de dialog între factorii principali în domeniul conservării patrimoniului hidrografic  a fost subliniată  de către Teodor Frolu, vicepreședinte, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23.

„Intervențiile pentru administrarea și felul în care o resursă naturală, că e râu, deltă sau luciu de apă, participă la comunitate, implică foarte mulți factori. Apele Unite ale României, inițiativă pornită acum trei ani de zile, încearcă să fie de fapt un instrument de dialog și colaborare între diversele entități care pot să contribuie în mod activ la succesul unor astfel de proiecte în care se combină elemente de management al apelor, de protecție contra inundațiilor cu soluții care au în vedere și elemente de valorificare, accesibilitate pentru utilizarea apei și în alte scopuri decât cele strict tehnice, de energie, de alimentare cu apă a unor localități” – Teodor Frolu, vice președinte, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23.

Studiu de caz și exemplu de bună practică : Canalul Morii

Conferința a prezentat câteva studii de caz (proiecte în curs ale partenerilor din Rețeaua Apele Unite ale României) și a trecut în revistă experiențe internaționale pe proiecte similare, care pot fi instrumente de analiză bazate pe tehnologie, soluții de colaborare cu administrația locală, de comunicare/activare a populației, de decizii privind emiterea de reglementări/avize sau alte aspect esențiale în implementare. Printre studiile de caz exemple de bună practică prezentate s-au numărat cele privind Delta Dunării, Someșul Mic, Râul Cărțișoara (jud. Sibiu), precum și Canalul Morii din Municipiul Reghin, grație prezentării făcute de către prof. Georg Hermannsdorfer și arh. Klaus Birthler, reprezentantul Asociației Unda Verde.

„Sunt de profesie arhitect și mi-am dat seama că pentru ca anumite lucruri să meargă bine, am și eu o responsabilitate, deoarece felul în care construim afectează calitatea și cantitatea apei. Trebuie să ne uităm în primul rând la principiile de amenajare bazate pe natură. Toată inițiativa de la Reghin a început când am aflat de un proiect care presupunea betonarea canalului Morii care momentam este natural. Betonarea excesivă a Canalului Morii însemna să pierdem toate facilitățile pe care le are un mal verde, și anume filtrarea apei, scăderea temperaturii apei și facilitarea de viață în apă, de la microorganisme la pești și moluște. Nu sunt de specialitate, dar văd care sunt avantajele, ce putem beneficia în orașe în urma abordărilor bazate pe natură. Încercăm prin propunerea noastră să evităm unele situații care au fost făcute cu zeci de ani în urmă, exact ce ne-a atenționat și domnul prof. Georg Hermannsdorfer, să nu facem aceleași greșeli pe care ei le-au făcut în Germania. Domnia sa atenționează asupra faptului că betonarea cursurilor de apă au un impact negativ asupra ecosistemelor și nu ar trebui să ne bazăm doar pe ele ca și o soluție generală.  Alternativ, acolo unde urbanistic nu mai este loc, acolo nu avem încotro și probabil că va trebui să găsim soluții gri”, a precizat arh. Klaus Birthler.

Probleme

Principalele probleme semnalate pe Canalul Morii au în vedere construcțiile de pe malul apei, respectiv deversările  ilegale ale  canalizărilor menajere și colmatarea unor zone ale canalului Morii.

„Există construcții care sunt mult prea aproape de apă. Partea ce ține de disciplina în construcții nu a fost atât de bine ținută sub control astfel încât zona de protecție de 5 metri,  în stânga și dreapta cursului de apă nu le mai avem pe anumite locuri. Deversările ilegale sunt poate cea mai grea sarcină de a fi rezolvată, pentru a avea o calitate mai bună a apei, fiindcă la o poluare excesivă nici aceste soluții bazate pe natură nu mai contribuie atât de bine, în sensul în care moare orice viață în acel canal.Una din probleme este și colmatarea, în special acolo unde cursul de apă variază”, a spus Klaus Birthler.

Soluții

În ce privește soluțiile, una din acestea are în vedere un spațiu verde între apă și mal. „Am propus venirea cu acele împletituri care în timp fac loc arborilor, și nu amenajarea malului direct cu peretele de beton.  Este vorba de un element de arbori. De asemenea,  traseul cursului de apă să nu fie unul sinuos ci să fie unul ondulat. Important este să existe un spațiu verde între zid, acolo unde e nevoie pentru susținerea drumului și apă. Este important să se creeze  acele variații în ce privește cursul apei, respectiv viteză, adâncime pentru ca viețuitoarele din apă să își facă treaba. Un exemplu este  zona Băii Evreiești unde  propunem să se creeze acele peninsule prin care se crează o viteză variată a apei, la fel și în ce privește adâncimea, prin care ar trebui să se autocurețe și cursul apei, să nu se colmateze încă o dată”, a menționat Klaus Birthler.

Trebuie menționat faptul că în anul 2020 firma de consultanță financiară Ernst&Young a evaluat pentru WWF România, avantajele adoptării soluțiilor bazate pe natură pe Canalul Morii în Reghin, considerând o valoare de investiție de 2,75 mil. EUR.

„Cu ajutorul WWF și Ernst&Young am făcut un calcul vizavi de ce înseamnă o investiție bazată pe natură din punct de vedere economic. Concluzia este că o investiție bazată pe natură înseamnă un plus pentru economia locală. Soluțile pe bază de natură se traduc în  mai multe investiții bazate pe manoperă, pe când soluția gri se referă mai mult la investiții în materiale și în utilaje. Această alternativă care ne este calculată inclusiv economic într-un model de calcul Ernst&Young spectrum, ne arată care sunt acele domenii care beneficiază de pe urma unei asemenea investiții. Imediat după investiția directă în construcții avem pescuit, vânătoare, silvicultură, comerț, cazare, divertisment și cultură”, a subliniat arhitectul reghinean.

Reacția autorităților locale

Proiectul de amenajare a Canalului Morii a ajuns și în atenția autorităților locale reghinene, care, prin vocea primarului Márk Endre, au precizat că în primăvara anului viitor vor începe lucrările de curățarea și amenajarea Canalului Morii.

„Împreună cu reprezentanții Asociației Unda Verde căutăm să identificăm soluții rentabile, ecologice și nu în ultimul rând fără efect dăunător asupra faunei existente, pentru curățarea și amenajarea Canalului Morii.Astfel, din primăvară, vom începe aceste lucrări, aplicând soluții recomandate de experți în protecția mediului”, a fost mesajul postat miercuri, 10 noiembrie de către primarului municipiului Reghin, Márk Endre.

Alin ZAHARIE