Home / Interviu / De la magistratură la politică, cu avocatul Sorin Sabău

De la magistratură la politică, cu avocatul Sorin Sabău

Distribuie

Printre avocații importanți din municipiul Reghin se numără și Sorin Sabău, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniul juridic. Despre această profesie, despre experiența ultimelor trei decenii precum și despre perspectiva politică pentru avocatul Sorin Sabău, vă invităm să citiți în interviul care urmează.

Reporter: Profesia de avocat. Ați ales-o, sau ea va ales pe dumneavoastră?

Av. Sorin Sabău: Eu am ales-o. O visam din clasele generale pot spune. Am văzut un film undeva prin clasa a VI-a și mi-a plăcut. Am spus atunci, asta vreau să fac, ceea ce s-a și întâmplat. Mie îmi place dreptatea, de aici și acest vis al meu de a ajunge avocat, să-l apăr pe om.

Rep.: Cum a fost începutul?

S.S.: Prin anii 80 și ceva, pe lângă facultate, am mai făcut o școală de anchetator, iar după Revoluție, la care am fost implicat, obiectivul meu a fost să devin avocat. Am dat examenele la București, care în acea vreme erau cu adevărat examene. Nu aveai cum să le întorci sau cum să-ți aranjezi vreun examen. Acestea aveau loc oral, în picioare și la cravată. La vremea respectivă, oratoria era un punct extrem de important în ce privește profesia de avocat, nu cum se întâmplă în prezent. Am început avocatura în 1994, prima dată în județul Harghita unde am activat o perioadă relativ scurtă după care am revenit la Reghin unde profesez și în prezent. Se întâmpla în 1997, imediat după înființarea Judecătoriei Reghin, act la care am participat și eu. A fost de fapt o redeschidere. Când eram în Harghita, prin tot felul de chestiuni am sprijinit dezvoltarea municipiului Reghin printre care și reînființarea Judecătoriei Reghin, instituție desfințată în anul 1968. Ca și fapt divers, în biroul fostului președinte al Judecătoriei Reghin situată la vremea respectivă în clădirea unde activează Banca Transilvania, este locul unde am cabinetul meu de avocatură, respectiv Mihai Viteazu nr. 4, deasupra magazinului ”Coca”, în fața fostei stații de taxi care funcționat până în anul 1967. Legat de perioada de început, munceam extrem de mult, mai ales că am trecut de la faza de anchetator la faza de apărător. A trebuit să caut variantele de apărare și strategia, fapt pentru care a trebuit să-mi schimb mentalitatea. Eu nu m-am dus prea mult pe penal, mi-a plăcut foarte mult civilul, în special succesiunile, o materie dificilă, greu digerabilă, atât în facultate dar mai ales după. Nu și pentru mine, de aceea pot spune că m-am descurcat foarte bine până în prezent.

Rep.: Cât de mult contează sprijinul celor din jur pentru un tânăr avocat?

S.S.: Când ești tânăr, dacă vrei să înveți, musai să ți cont și de cei cu experiență, memorezi, iei notițe. Ca să devii un avocat căutat, este extrem de importantă documentarea. Trebuie să te documentezi foarte mult, ore întregi chiar, la o cauză care aparent e simplă. O documentare amplă te ajută să faci o strategie, fie în calitate de reprezentant al reclamantului, fie al pârâtului, inclusiv în penal, poți să-ți aperi clientul făcând o documentare amplă, profesională.

Rep.: Din această postură de avocat, cum ați văzut acești 30 și ceva de ani de la Revoluție?

S.S.: Ca fost participant la Revoluție, în primul rând mi-am dorit schimbarea sistemului, înclusiv în ce privește independența magistraților. Evoluția postdecembristă este mai rea decât în perioada comunistă. Spun asta deoarece avem proceduri inventate în anul 2006, cel puțin în penal, care sunt mai periculoase decât în perioada sovietică. Apărarea nu este niciodată egală cu acuzarea, și nici un judecător nu-și poate permite să interzică procurorul să intre pe aceiași ușă pe care intră el. Se pare că CSM-ul îngăduie asemenea practică. Există în spate un interes, inclusiv cel politic. Nu vreau aici să intru în sfera celor care acuză serviciile de informații sau alte sisteme care, nu doar la noi în țară, în general vor să controleze justiția. Fiind a treia putere într-un stat, dacă o controlezi, controlezi populația. E vorba aici și de voința internă, magistrații, CSM, dacă vor să-și facă curățenie în propria ogradă, o pot face. Sunt tineri care au putere, au înțelepciune, doar să aibă voință.

Rep.: Această voință poate fi posibilă?

S.S.: Întotdeauna e nevoie de un cal bătrân, curajos, care să-i stârnească pe acești tineri magistrați, care să-i pună pe gânduri. E foarte ușor să cumperi un sistem. Dacă reușești să-l menții într-o inerție, înseamnă că l-ai cumpărat. Dacă te lupți cu inerția respectivă, sistemul nu mai poate fi coordonat.

Rep.: Dacă ar fi să o luați de la capăt, ați merge pe același drum?

S.S.: Dacă aș fi știut că nu se schimbă nimic în sistemul juridic, cel mai probabil aș fi fost acum în străinătate. Spun astea deoarece la începutul anilor 90 mi s-au oferit diferite posturi. În schimb, din punct de vedere al pasiunii și iubirii față de profesie, dacă ar fi să pornesc de la zero, aș merge pe același drum pe care am pornit în urmă cu 30 de ani. Din celălalt punct de vedere, cel mai probabil că nu.

Rep.: Ce sfat ați dat unui tânăr avocat aflat la început de drum?

S.S.: Să nu se compromită sub nicio formă, să nu accepte combinații de niciun fel, nici cu procurori, nici cu judecători, cu absolut nimeni. Să fie independent ca să-și poată face profesia.

Rep.: Ce ne puteți spune de noua formațiune politică care ați înființat-o la Reghin?

S.S.: În urmă cu un an am avut constituanta unui partid politic, Uniunea Națiunii Române (UNR). Acesta se declară continuatorul Școlii Ardelene, unioniștilor, pașoptiștilor și al Partidului Național Român din Treansilvania, a gândirii lui Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, care dorește refacerea României pe cale diplomatică având ca model Germania. În prezent, UNR are deja 24 de filiale de județ în toată țara, inclusiv în câteva sectoare din București. Suntem un partid patriotic, naționalist moderat care nu promovează decât pe cei care dau dovadă de competență și moralitate.

Rep.: Cum vedeți România în viitorul apropiat?

S.S.: Legat de politica care o facem noi acum prin UNR, am alergat foarte mult prin țară și pot spune că avem resurse în ce privește generația tânără. Am cunoscut parlamentari cu o experiență de un an și ceva, tineri care ne-au creat o stare de bine, în sensul în care țara se află pe mâini bune. Mai mult de atât, dacă am reuși să-i aducem pe românii din străinătate acasă, s-ar crea o presiune enormă pe sistemul actual, care la un moment dat va dispărea. Cei din străinătate, vorbesc aici de cei onești și cinstiți, sunt învățați cu o anumită formă de funcționare a statului, astfel, în momentul în care se întorc în țară vor pune presiune pe stat pentru a funcționa așa cum trebuie, nu cum funcționează în prezent.

A consemnat Alin ZAHARIE


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   
Loading RSS Feed

De asemenea, verificati

Premiul I pentru Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu din Luduș

Distribuie Trupa de teatru a Școlii Gimnaziale Ioan Vlăduțiu, “Les amis de la scène”, coordonată …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.