”Lebăda neagră de pe Balaton”, carte despre Viktor Orbán

Autobiografia, căreia mai nou i se zice CV, este opera singuratică a celui care-și așterne viața pe hârtie. În mod similar, o biografie este tot opera unui singur autor, care aruncă o privire mai mult sau mai puțin avizată, mai mult sau mai puțin indiscretă asupra vieții altuia. Cum am putea însă numi o lucrare în care unsprezece biografi ne vorbesc despre unul și același individ, Viktor Orbán? În asta constă unicitatea cărții Lebăda neagră de pe Balaton.

Volumul, recent apărut la Editura Creator, este dedicat unui personaj controversat al actualității: prim-ministrul de la Budapesta, Viktor Orbán. Dânsul și-a început cariera politică acum mai mult de 30 de ani, condamnând în termeni vehemenți intervenția din 1956 a trupelor Moscovei împotriva Revoluției Ungare. Iar acum, dânsul își încheie cariera politică lăudând intervenția acelorași trupe ale Moscovei împotriva Ucrainei! Cum se împacă una cu alta, cum și când a devenit domnul Orbán, pe nesimțite, din luptător pentru libertate, un personaj privit cu reticență de lumea politică europeană? Când a purtat mască – atunci, în tinerețe, sau acum, la maturitatea târzie? Cum s-a transformat dânsul din Lebăda Albă a marilor schimbări din 1989 în Lebăda Neagră a zilelor noastre?

Oricât de ageri i-ar fi ochii, un vânător nu poate urmări decât urmele pe care le cunoaște: i-au fost arătate, privirea sa le poate distinge, știe unde duc, către ce duc. La vânătoare, experiența este mai importantă decât pușca! În mod similar, fiecare dintre cei unsprezece biografi care alcătuiesc autorul colectiv al acestui volum pornește în căutarea unei explicații, înarmat cu propria sa experiență de viață. Cu un ochi de expert, prof. univ. dr. Tibori-Szabó Zoltán, directorul Institutului pentru Studii de Holocaust și Genocid de la Universitatea Babeș Bolyai, deslușește firul negru al rasismului, care străbate întreaga viață a fostului luptător pentru democrație. Cu privirea analistului de informații, col. (r) Tudor Păcuraru reconstituie, din frânturi, un trecut inavuabil, marcat de colaboraționismul cu securitatea comunistă ungară și, prin aceasta, cu ocupantul sovietic. Prof. univ. dr. Dan Dungaciu urmărește firul însângerat al revizionismului, patima de-o viață a domnului Orbán. Dr. Alexandru Ghișa, istoric și diplomat, ne lămurește profunda ură de substrat etnocentric care fierbe, încă din tinerețe, în sufletul politicianului pretins „liberal” – ură care, iată, acum izbucnește nestăpânit sub forma unui naționalism agresiv la adresa oricui nu e „de rasă maghiară pură”. Iar jurnalistul israelian Nando Mario Varga ne deslușește acel instinct totalitar înnăscut care-l face pe fostul luptător pentru libertate să lupte, azi, pentru încătușarea libertății presei.

Pornind din unsprezece puncte cardinale, fiecare cu altă armă în mână, fiecare pe calea sa, detectivii-biografi se întâlnesc cu uluitoare precizie drept în bârlogul democraturii. După ce parcurgi cele unsprezece biografii convergente, te întrebi dacă domnul Orbán ar fi putut avea un alt destin? Renegarea convingerilor tinereții pare a fi însăși karma sa…

Acest demers concentric, moderat și angrenat cu pricepere de coordonatorul volumului, binecunoscutul jurnalist Romeo Couți, are și un alt mare avantaj. Din când în când, fiecare dintre biografii-detectivi ridică privirea spre orizont, ceea ce ne îngăduie să zărim, prin ochii lor, întreg contextul care a făcut posibilă ascensiunea politică a acestei himere: Lebăda pe care trecerea anilor n-o încărunțește, ci din contră, n-o înțelepțește, tocmai dimpotrivă. Dintr-o singură privire care îngemănează unsprezece perspective diferite, cuprindem cu ochiul minții întregul context. Prof. univ. dr. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie de la Oradea, ne dezvăluie încrengătura zbuciumată a evoluțiilor internaționale și regionale care a făcut posibil acest fenomen contra firii. Nicolae Negru, jurnalist de dincolo de Prut, ne deslușește trunchiul comun al revizionismelor moscovit și budapestan, monstruos împletite în destinul politic al domnului Orbán. Iar doamna eurodeputat Gwendoline Delbos-Corfield ne arată cum, prin ce tertipuri și cu ce complicități această Lebădă Neagră a putut trece timp de decenii drept Lebădă Albă în ochii unei bune părți a elitelor politice ale Europei. În sfârșit, trei jurnaliști clujeni – Marius Dragomir, Liviu Man și Cosmin Puriș – ne arată cum Lebăda Neagră și-a făcut cuib în Transilvania, pe ce complicități contează, cine sunt sclavii care-i hrănesc ambițiile.

Apariția volumului Lebăda neagră de pe Balaton, epitaf dedicat unui fost luptător pentru libertate, constituie un prilej binevenit de limpezire a perspectivei asupra evoluțiilor prezentului, care pot părea haotice pentru publicul neavizat. Descifrând coordonatele ascunse care definesc gândirea și acțiunea unui personaj devenit de ceva vreme epicentru al controverselor, domnul Viktor Orbán, demersul celor unsprezece biografi-detectivi lămurește multe dintre ițele din care se țese actualitatea, luminează căile viitorului.

(www.edituracreator.ro)