PS Cristian, vizită în satul natal al Fericitului Episcop Martir Alexandru Rusu

Preasfinția Sa Cristian,  Episcop Auxiliar al Eparhiei de Alba Iulia și Făgăraș a vizitat marți, 4 aprilie 2023, biserica cu hramul „Buna Vestire” și „Fericitul Episcop Martir Alexandru Rusu” din Șăulia de Câmpie, Protopopiatul Târgu Mureș.

Înaltul oaspete a fost întâmpinat cu căldură de credincioși în frunte cu Pr. Ioan Fărcaș – Protopop greco-catolic al Protopopiatelor Târgu Mureș și Râciu și de părintele paroh Claudiu-Emil Duda.

Vizita Preasfinției  Sale Cristian a constituit un prijel de aleasă prețuire și aducere aminte pentru părintele spiritual al bisericii din Șăulia, Fericitul Episcop Martir Alexandru Rusu, unul din cei șapte Episcopi ai Bisericii Române Unite  cu Roma,  Valeriu Traian Frențiu,Vasile Aftenie, Ioan Suciu,Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu beatificați pe Câmpia Libertății de la Blaj pe  2 iunie 2019 de către Papa Francisc

Viața și activitatea Episcopului Martir Alexandru Rusu

Fiu al lui Vasile (preot greco-catolic) și al Rozaliei Sabo, Alexandru Rusu s-a născut la 22.11.1884 la Șăulia de Câmpie într-o familie cu 12 copii; a primit botezul și mirul două zile mai târziu, la 24 noiembrie. A urmat școala elementară și secundară la Bistrița, apoi la Târgu Mureș și în cele din urmă la Blaj, unde și-a luat examenul de maturitate în 1903; a fost apoi trimis ca seminarist al Arhiepiscopiei de Alba-Iulia și Făgăraș la Seminarul Central din Budapesta, unde a luat doctoratul în teologie în 1910.

Hirotonit preot în același an la Blaj, a fost numit profesor de teologie și director al ziarului Unirea din Blaj, în paginile căruia a apărat drepturile Bisericii; în 1923, a fost numit canonic al Capitlului metropolitan din Blaj. Între 1925 și 1930, a fost rectorul Academiei Teologice din Blaj.

La 30.01.1931 a fost consacrat episcop al noii Eparhii greco-catolice de Maramureș. În 1946, a fost ales de Sinodul electoral din Blaj ca prim candidat pentru funcția de mitropolit. Papa Pius al XII-lea și-a dat acordul pentru numire, dar regimul comunist s-a opus, în intenția evidentă de a dezorganiza Biserica Greco-Catolică Română.

A fost arestat în dimineața zilei de 29.10.1948, odată cu ceilalți episcopi români uniți (greco-catolici), în cadrul prigoanei comuniste care a suprimat Biserica Română Unită. Între 1950 și 1954, a fost încarcerat la închisoarea din Sighet, la fel ca și ceilalți episcopi greco-catolici.

După așa-zisa eliberare din închisoare, la 4.01.1955, în timpul unei scurte „destalinizări”, a fost plasat în Domiciliu Obligatoriu (D.O.), împreună cu ceilalți doi episcopi supraviețuitori ai Sighetului, la mănăstirea ortodoxă Curtea de Argeș, apoi la mănăstirea ortodoxă Ciorogârla, iar la 13.08.1956 a fost transferat singur în D.O. la mănăstirea ortodoxă Cocoș.

A fost rearestat la 30.12.1956. După o parodie de proces stalinist la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare din Cluj, a fost condamnat la închisoare pe viață, sub acuzația de înaltă trădare.

Cei trei episcopi susținuseră împreună reorganizarea în clandestinitate a Bisericii Greco-Catolice și încurajaseră pe credincioșii greco-catolici să se manifeste pentru a convinge autoritățile de existența lor. În acest context, decizia de condamnarea pe viață episcopului Rusu a fost luată pentru a teroriza populația greco-catolică și pe ceilalți doi episcopi rămași în D.O. (PS Ioan Bălan și PS Iuliu Hossu). Timp de șase ani și jumătate PS Rusu a trecut prin închisori cu regim foarte dur (Gherla, Pitești, Dej). În urma condițiilor de acolo (lipsă de apă, de aer, miros, alimentație monotonă, statul în picioare, pedepse, frig, lipsă totală de igienă), a murit de septicemie la 9.05.1963, în „spitalul” închisorii de la Gherla.

Sursă: www.e-communio.ro