Primarul comunei Râciu, speaker la Comisia Europeană de la Bruxelles

Primarul comunei Râciu, Ciprian Alin Belean, a luat cuvântul recent, în cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles, cu scopul de a expune posibilitatea creării unei comunități independente energetic. Vizita în capitala Belgiei a fost organizată și suportată din punct de vedere financiar de Green Peace România.

”Practic, crearea unui parc fotovoltaic care să asigure energie electrică gratuit, într-un procentaj ridicat, pentru comunitatea din Râciu, pentru persoanele fizice mai exact – pentru instituții publice au apărut deja ghiduri și finanțări – și pentru alte comunități din țară”, a scris, în data de 21 mai, pe pagina sa de Facebook, Ciprian Alin Belean.

În aceeași postare, edilul șef al comunei Râciu a mai informat că a adresat, tot la microfonul Comisiei Europene, o întrebare către Petr Mooz, înalt diplomat european ceh și directorul de buget al Comisiei Europene, ”și anume: de ce astăzi România nu este în Schengen?”.

”În condițiile în care se vorbește despre o majoritate care decide în Parlamentul European și care a votat în favoarea noastră, iar o singură țară, Austria, a fost împotrivă și nu s-a ținut cont de votul majorității, ci de votul Austriei! Eram curios să văd ce are de spus un înalt diplomat al Parlamentului European”, a precizat Ciprian Alin Belean, care a făcut parte dintr-o delegație din care au făcut parte reprezentanți ai celor șase județe din România care vor beneficia de finanțare pentru ”tranziția energetică justă”, secretari de stat din Ministerul Energiei, Ministerul Fondurilor Europene, ANRE.

În aceeași postare, Ciprian Alin Belean a arătat că până acum, pe subiectul ”tranziției energetice juste” au avut loc două întâlniri ”și vor mai urma multe altele, dar am aflat deja noutăți foarte interesante.”

”Unu – Se “comunitarizează” abordarea sărăciei energetice. Va exista o definiție foarte clară, la nivel european, a sărăciei energetice. Deci statele membre nu vor mai avea nicio pârghie să ignore o abordare holistică a fenomenului. Doi – Se vor include noi sectoare în sistemul european de tranzacționare de gaze cu efect de seră: clădirile, transportul rutier, instalațiile mici. Da, cetățenii vor plăti pentru poluarea pe care o produc. Aceste noi taxe vor fi direcționate însă spre Fondul Social pentru Climă. Se vor aduna 65 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Dintre acestea, începând cu 2026, peste 6 miliarde se vor întoarce în România pentru a veni în sprijinul celor mai vulnerabili consumatori, pentru soluții structurale, nu ajutoare sociale. Fondul va folosi același mecanism ca PNRR: ținte, jaloane, reforme și cheltuirea va fi controlată puternic la nivel comunitar. Va fi crucial ce autoritate națională se va ocupa de implementarea acestui fond în România”, a precizat primarul comunei Râciu.

”Ce se întâmplă când redai energia cetățenilor”, a mai abordat un alt subiect Ciprian Alin Belean.

”Suntem în micul orășel Mortsel din Flandra, Belgia cu reprezentanți ai ministerelor, autorității de reglementare, consiliilor județene și societății civile din regiunile românești afectate de tranziția energetică. Warmte Verzilverd este compania de termoficare locală, organizată sub forma unei comunități de energie deținută de cetățeni. Cu 5 milioane de euro au construit o rețea de termoficare nouă, care recuperează căldura reziduală de la o mică fabrică din localitate și o recirculă către locuitori, sub formă de apă caldă și agent termic. Alimentează câteva clădiri de birouri și aproape 200 de locuințe, atât blocuri, cât și case individuale. Cetățenii plătesc de șase ori mai puțin pe energie termică și căldură decât ar fi plătit dacă se alimentau cu boilere individuale pe gaz. Au capacitate și planuri să crească alimentarea la peste 1.000 de locuințe, să se extindă în alte părți din Flandra și să diversifice și sursele de alimentare, apelând la pompe de căldură și la biomasa rezultată din toaletarea spațiilor verzi. De la decizia finală de investiție până la prima gigacalorie livrată cetățenilor au trecut 18 luni. Și un alt amănunt: din 2020 Flandra a interzis boilerele individuale pe gaz pentru dezvoltările rezidențiale noi și din 2025 le va interzice în toate locuințele”, a conchis Ciprian Alin Belean.

(Redacția)