Vocile Cetății. Dușul scoțian

Recentele sondaje CURS privind societatea din România reliefează că în continuare românii au încrederea cea mai mare de peste 70% în instituții precum pompieri, armata, poliția și biserica ortodoxă. Totuși, aceleași sondaje CURS au produs și unele neliniști la Bruxelles și asta întrucât  entuziasmul de 85% al încrederii românilor în Uniunea Europeană de dinainte de aderare a scăzut dramatic la nici 37% în iunie 2023. Numeroasele piedici și obligații care scot de pe făgașul obișnuit al traiului pe români au făcut ca aportul de finațare și afluxul de tehnologie via UE să fie uitat și să se raporteze totul doar la constrângerile de care se lovesc azi. Atacurile virulente ale populației care deși li se prezintă economia din țară ca printre primele cu evoluție pozitivă din Uniune, ce totuși nu le simt în realitate, acuză că nici nu era nevoie de banii de la Uniune dacă se exploatau judicios resursele bogate ale țării. La acestea se adaugă menținerea în continuare în afara Spațiului Schengen al României odată cu afrontul unor politicieni austrieci.                                                                                                             

Așa se face că recomandarea Comisiei Europene din mai 2023 ca România și Bulgaria să devină membre în Zona Schengen din octombrie 2023 este încă un îndemn pe care Consiliul Europei prin opoziția fățișă a Austriei și Olandei nu știu dacă o să fie onorat.                                                         

Până atunci bulgarii i-au invitat pe experții de frontieră din Danemarca și Austria să le viziteze realizările în îndeplinirea condițiilor de aderare la Spațiul Schengen. Mai exact asumarea responsabilităților pentru controlul frontierelor externe ale UE ce revin Bulgariei, implementarea setului comun de norme Schengen cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene odată cu capacitatea de emitere de vize Schengen dar și capacitatea de conectare și operare a Sistemului de Informații Schengen. Mai mult, aferent deciziei guvernului bulgar din 1 iulie 2023, hotelierilori bulgari li se acorda în continuare o subvenție zilnică de cazare de 7,67 de euro de persoană, pentru refugiații ucrainieni cazați în hoteluri din Bulgaria, ceea ce înseamnă că aceștia vor mai primi încă trei luni estivale compensații, ce este realmente o bulă de oxigen pentru turismul de pe litoralul lor. La cei 130.000 de cetățeni ucrainieni înregistrati în anul 2022 li s-au mai adăugat încă câteva mii de noi refugiați, Agenția ONU pentru Refugiați, avansând cifrele că la 27 iunie 2023, Bulgaria a înregistrat un total de 162.935 de refugiați ucraineni pe când în Polonia se înregistrează 994.775 de refugiați, iar în România sunt doar 136.075 de refugiați din totalul de 6.341.700 de refugiați care au părăsit Ucraina.            

Europarlamentarii români în schimb visează că vor avea sorți de izbândă la solicitarea executivului UE să li se ofere compensații financiare atât României cât și Bulgariei estimând printr-o rezoluție costurile de oportunitate dar și daunele aduse mediului din 2011 încoace, cauzate de refuzul nejustificat al Austriei ca cele două state să acceadă în Spațiul Schengen. Publicația Euractiv, aferent unor surse bulgărești afirmă chiar că din octombrie 2023 controalele la frontieră pe aeroporturi vor fi ridicate, estimând că din ianuarie 2024 controalele la sol nu vor mai fi menținute și asta datorită îndulcirii tonului de către Olanda care nu mai consideră că sistemul care nu funcționează să fie extins, făcând referire la Sistemul de Informații Schengen dar și datorită afirmațiilor președintelui Parlamentului Uniunii Europene, Roberta Metsola, care a subliniat că dorește să convingă autoritățile austriece de extinderea în continuare a Spațiului Schengen. Austrie ce în mai 2023 înregistra un nou record de 8,23 milioane de turiști care au folosit hotelurile și pensiunile din țară acaparând și o mare pondere din cei 6,1 milioane de euro din taxele Schengen pe care le-au plătit numai turiștii din India anul trecut. Nu cred că au fost luați în calcul turiștii care au fost șocați la începutul lui iulie 2023 să vadă în fața primîriei din Viena manifestările nude de prost gust al unor presupuși artiști. Până atunci aferent regulilor de roaming ale Uniunii Europene în vigoare din 2017, avem și noi o bucurie ca toți ceilalți rezidenți ai Uniunii Europene ce călătoresc în interiorul blocului și al țărilor din Spațiul Economic European (SEE) putând suna, trimite mesaje și putând folosi date mobile fără costuri suplimentare. Cetățenii țărilor UE care călătoresc pe teritoriile altora nu sunt obligați să plătească taxe suplimentare atunci când își folosesc datele mobile, aspect cunoscut sub numele de roaming. A, și să nu uit că nu se poate ca măcar o dată până astăzi să nu să vă fi întâmplat ca  avionul cu care urma să plecați fie a avut întârziere fie a fost anulat și să nu fi apelat la una dintre firmele AirHelp, AirClaim sau AirAdvisor ca să obțineți despăgubirile precizate în Regulamentul UE 261/2004-Dreptul pasagerilor. Ei bine, AirHelp înregistrată în Berlin – Germania a făcut un clasament aferent aprecierilor pasagerilor care au călătorit în anul 2022 pe 186 de aeroporturi din întreaga lume, cu cele mai proaste servicii, întârzieri și pierderi de bagaje. În top 5 cele mai proaste sunt aeroporturi din afara Uniunii Europene: 1. Toronto; 2. Lombok; 3.  Luton; 4. Antalya; 5. Bristol. Mă îndoiesc că au fost luate în calcul Aeroportul din Târgu Mureș ca cel din Brașov nici nu funcționa anul trecut.                                        

Industria turismului este din nou în alertă maximă pentru anunțate întreruperi în această vară cauzate de controlorii de trafic aerian, fapt pentru care operatorul EasyJet si-a anulat 2% din volumul de zboruri în timp ce Ryanair a lansat pe 12 iulie campania de iarnă cu 1.000.000 de pasageri să-i transporte în Grecia la prețuri fixe de 29,99 de euro.

Ăsta da duș scoțian cu știri una caldă, alta rece!

Ștefan Petru RUNCAN,

Președintele Asociației pentru Turism ASTUR Mureș