INTERVIU cu managerul Serviciului Județean de Ambulanță Mureș. Dr. Ioan Ivanici: ”Lucrăm non-stop”

Câți dintre noi știm povestea din spatele luminilor girofarelor și a sunetelor sirenelor care ne atenționează că trebuie să ne ferim spre a oferi prioritate autovehiculelor care transportă șanse? Ei bine, a venit momentul să o aflăm sau să o reactualizăm. Și cine ar fi cel mai în măsură să ne-o istorisească dacă nu tocmai managerul Serviciului Județean de Ambulanță Mureș, dr. Ioan Ivanici, absolvent al Institutului de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș (actual – UMF). În rândurile care urmează, dr. Ioan Ivanici ne povestește despre cum e să te obișnuiești cu o viață înecată în responsabilități care nu vizează doar propria persoană, ci colectivitatea. Viața noastră, a cetățenilor, depinde de acești oameni care se pregătesc intens spre a servi poporului.

Reporter: Pentru început, vă rog să ne prezentați sintetic instituția pe care o conduceți.

Dr. Ioan Ivanici: În anul 2006, doctorul Arafat era secretar de stat al Ministerului Sănătății și a cooptat, atât din partea serviciilor de ambulanță, mai ales managerii centrelor universitare și șefii UPU, într-o comisie a Ministerului, cu care, împreună, am elaborat capitolul IV din Legea 95/2006, care prevede reglementarea legală de asistență medicală de urgență prespitalicească. Prin definiție, un serviciu județean de ambulanță este un serviciu strategic al statului român care prin dotările standard europene, respectând toate procedurile, asigură asistența medicală de urgență medicală prespitalicească populației. Noi am dezvoltat, începând cu anul 2000, un sistem integrat de urgență în regiunea Mureș, coordonat printr-un dispecerat integrat de urgență 112. Am fost primii pe regiuni în țară. Serviciul Județean de Ambulanță participă în calitate de forță suplimentară în cazurile de accidente cu victime multiple, în cazurile de dezastre, furtuni și altele… Conform legislației actuale suntem subordonați șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență – ISU. Conform aceleași legislații, Serviciul Județean de Ambulanță este împărțit în două compartimente: Compartimentul de Urgență și Transport Asistat și Compartimentul de Consultații Medicale de Urgență la Domiciliu și Transport Neasistat. Prima categorie se efectuează cu personal pregătit din punct de vedere medical și profesional, iar cel de-al doilea compartiment se efectuează de ambulanțieri. Aceștia sunt șoferi care au absolvit cursul privind acordarea primului ajutor medical, inclusiv defibrilarea precoce. Toată activitatea noastră este coordonată prin dispeceratul integrat 112 care coordonează toate agențiile strategice ale statului român în ceea ce privește intervenția la nivelul populației care suferă fie o afecțiune acută, fie o acutizare a unei afecțiuni cronice, accidente, dezastre. Aproximativ 80% din solicitări sunt de tip medical, motiv pentru care există un medic permanent care are datoria de a răspunde solicitărilor. Lucrăm cu schimbul. Acum trei săptămâni am fost acreditați și în calitate de centru de formare profesională, căci urmează un program de pregătire profesională, mai bine zis un atestat în studii complementare – Asistența medicală de urgență prespitalicească – care probabil la asistenți le va da, în urma pregătirii și absolvirii cursului, niște competențe suplimentare.

”Dispeceratul integrat 112 coordonează activitatea de urgență prespitalicească conform unui protocol internațional de funcționare care prevede: codul roșu, codul galben, respectiv codul verde”

Rep.: Din punct de vedere statistic, ce ne puteți spune despre numărul solicitărilor anuale, lunare, respectiv zilnice?

I.I.: Pe an sunt între 85 și 92 de mii de solicitări care include toate tipurile de intervenții, pentru toate tipurile de ambulanțe. Aceste solicitări se reflectă și în indicele de utilizare a autosanitarelor de urgență și de transport, deoarece în contractul cu Ministerul Sănătății sunt prevăzuți anumiți indicatori de performanță. Spre exemplu, există categoria B care prevede în contract indicele de utilizare a resurselor. La noi sunt patru echipaje care lucrează pe o autosanitară de urgență. Lucrăm non-stop. Pe lună, aceste solicitări variază, media fiind de aproximativ 200, depinzând și de anotimp. Spre exemplu, toamna numărul solicitărilor crește, căci apar virozele. Aceste solicitări se reflectă în diferite indicatoare. Spre exemplu, la nivel de kilometraj, întrunesc 220 de mii de kilometri pe lună.

Rep.: Care sunt criteriile pe baza cărora ierarhizați solicitările?

I.I.: Dispeceratul integrat 112 coordonează activitatea de urgență prespitalicească conform unui protocol internațional de funcționare care prevede: codul roșu, codul galben, respectiv codul verde. Codul roșu presupune că cel afectat suferă de o alterare a funcțiilor vitale: funcțiile aparatului cardio-vascular, funcțiile aparatului respirator; codul galben este o situație în care există o alterare minimă a funcțiilor vitale, dar cu posibilitate de evoluție acută de trecere în codul roșu; codul verde prevede o situație în care funcțiile vitale nu sunt afectate, afecțiunile nu pun în pericol viața. Pe baza acestor coduri solicitările sunt repartizate prin ordin de serviciu de la 112 către agențiile statului – UPU, SMURD, Serviciu Județean de Ambulanță.

Rep.: Care sunt principalele provocări ale activității dumneavoastre curente?

I.I.: Postul de manager al serviciului de ambulanță nu este postul tipic cu cravată și costum. Postul de manager al serviciului de ambulanță presupune faptul că 24/24 trebuie să fii activ, să fii prezent, să poți fi contactat și să intervii. Noi suntem certificați în calitatea managementului de către TÜV Rheinland din anul 2009. Tot din acel an elvețienii au ținut ca anumite centre universitare să implementeze controlul calității managementului. Noi am implementat procedurile impuse, iar motto-ul nostru era: ”Îmbunătățirea continuă a procedurii”. Și acum suntem certificați de către TÜV Rheinland.

”Există manevre esențiale, care trebuie neapărat cunoscute. Dacă acestea nu sunt știute, nu există nicio șansă de angajare”

Rep.: Ce ne puteți spune despre parcul auto al instituției?

I.I.: Parcul auto a fost înnoit parțial în anul 2019. A fost un lucru benefic, deoarece a urmat pandemia. Cu toate acestea, aproximativ 50% din parc este vechi și necesită înlocuire. Ca și număr avem un total de 57 de autosanitare. Acestea sunt de mai multe tipuri: C2 – de urgență și reanimare, B1 și B2 – echipaj cu asistent și medic, autosanitare de consult la domiciliu și A2 – autosanitare de transport- pot transporta cinci pacienți, inclusiv unul pe targă.

Rep.: Care este situația privind resursa umană?

I.I.: Aveam personal destul de puțin, dar lucrurile s-au schimbat când a apărut pandemia, căci a fost nevoie să dezvoltăm testările, vaccinările și așa mai departe, motiv pentru care am avut nevoie de oameni. Momentan avem câteva posturi neocupate, aprobate prin Memorandum. Am scos la concurs patru posturi de ambulanțieri, s-au înscris 26, iar 22 au venit la concurs, însă niciunul nu a reușit. Există manevre esențiale, care trebuie neapărat cunoscute. Dacă acestea nu sunt știute, nu există nicio șansă de angajare.

Rep.: Oferiți și oportunitatea de voluntariat?

I.I.: De obicei, voluntarii încep să apară după anul doi de școală postliceală. Aceștia urmează instructajul oferit de Protecția Muncii și cursurile de bază. Sunt care manifestă interes, sunt care nu. Am avut un voluntar care a finalizat UMF-ul, este rezident de ATI și încă mai vine ca voluntar. De asemenea, el a fost decorat și de președintele Klaus Iohannis. Deci, avem oameni care prin voluntariat pot obține performanță.

A consemnat Mădălina ROHAN