INTERVIU. Cum transformăm bunătatea în fapte? Haideți și voi în campania „Salvatori din pasiune”!

Într-un articol publicat anterior, Teodora Mărginean, voluntară în cadrul ISU, SMURD și OSMU, povestește că inspirația pentru a se angrena în cadrul acestor organizații a survenit în momentul în care, în timpul unei intervenții, zărește pe spatele echipamentului unuia dintre paramedici inscripția „voluntar”. Dar cine sunt, de fapt, acești tineri curajoși? Care este povestea devenirii lor? Cum ajung ei să obțină această titulatură?

Haideți să începem călătoria noastră deductivă printr-o scurtă ochiadă în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, unde aflăm că voluntarul este cel care acționează din proprie inițiativă. Rămâne să deslușim, în cele ce urmează, la ce se referă, de fapt, această inițiativă. Răspunsul la întrebarea din titlu o vom afla de la însuși coordonatorul voluntarilor din cadrul campaniei „Salvatori din pasiune”, Adrian Bloj, sau „tata Bloj”, după cum l-au poreclit chiar învățăceii săi. Această adresare colocvială poate sugera un singur lucru: prin implicarea și dăruirea sa, Adrian Bloj devine părintele spiritual, mentorul și inspirația voluntarilor pe care îi coordonează. 

„Voluntarii sunt a treia mea familie, căci a doua familie este ISU”, a precizat acesta pentru cotidianul Zi de Zi.

Meseria care salvează vieți

Pentru început, l-am întrebat pe Adrian Bloj despre procedura de înscriere în cadrul voluntariatului. Doritorii trebuie să pregătească următoarele documente: cerere de înscriere, certificat de cazier judiciar (doar pentru persoanele care au vârsta de peste 18 ani), copie a actului de identitate, aviz psihologic (cu precizarea apt sau inapt pentru activitățile în cadrul unui serviciu de urgență), act doveditor al ultimelor studii absolvite sau în curs de desfășurare, adeverință medicală, acordul scris al părintelui/ tutorelui legal (pentru persoanele cu vârsta de sub 18 ani), iar condițiile pentru înscriere sunt următoarele: vârsta cuprinsă între 16 și 65 de ani, apt din punct de vedere medical, să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni cu intenție, să nu fi pierdut anterior calitatea de voluntar în cadrul ISU.

După etapa de înscriere, care se desfășoară pe parcursul a două sesiuni anuale, urmează etapa de pregătire care cuprinde patru cursuri: cel introductiv în care sunt predate noțiuni de bază privind sănătatea și securitatea în muncă, urmează cursul de prim-ajutor de bază în care sunt predate manevre de resuscitare, măsurarea funcțiilor vitale și altele, cursul de prim-ajutor calificat (paramedic) în care are rolul de a aprofunda cunoștințele acumulate privind primul-ajutor calificat, respectiv cursul de stingere în care prioritare sunt tehnicile de folosire a stingătoarelor și tehnica de utilizare a țevii de refulare a apei.

Rugat să procure câteva date statistice referitoare la numărul de voluntari înscriși, Adrian Bloj răspunde: „Din totalul de 417 voluntari înscriși, activi avem 225 de voluntari care ne sprijină la diverse activități pe care le organizăm cum ar fi exerciții, defilări și prezentarea tehnicii de prim ajutor la diverse evenimente sau inclusiv în instituțiile de învățământ. Avem voluntari care sunt apți să conducă o activitate de genul acesta”.

Din punct de vedere contractual, voluntarul semnează, în primă instanță, un contract pe doi ani, dar poate renunța oricând. Voluntarului i se oferă posibilitatea de a-și continua activitatea și după epuizarea perioadei contractuale, prin intermediul unui act adițional care este valabil un an de zile cu posibilitate de prelungire. „Avem voluntari care și-au înnoit contractul de cinci ori. Cel mai vechi voluntar are peste 9.000 de ore în momentul de față”, afirmă coordonatorul voluntarilor.

La finalul voluntariatului, se eliberează un certificat și un raport de activitate care însumează numărul total de ore săvârșite, precum și cursurile absolvite. Voluntariatul servește în calitate de experiență profesională care va fi utilă în momentul angajării: „Orele de voluntariat se acumulează. Voluntarii până la 18 ani sunt pontați 12 ore, iar cei peste 18 ani sunt pontați 24 de ore, dar fiecare își poate face planificarea după bunul plac”.

Adrian Bloj ne explică sarcinile unui voluntar, exemplificând: „De exemplu, voluntarul X cu vârstă de 17 ani și-a programat garda între ora 08:00-20:00, interval orar în care poate avea solicitări simple, sau grave. Participarea la aceste solicitări nu se ia în funcție de experiența voluntarului. Voluntarii sunt supravegheați în permanență de către comandantul de echipaj”.

„Dacă vreți să fiți voluntari, noi vă așteptăm cu drag. Dacă vă place meseria care salvează vieți, vă așteptăm cu brațele deschise!” este mesajul coordonatorului voluntarilor pentru tinerii care au predilecție pentru domeniul medical.

Mădălina ROHAN