VIDEO: Discursul Anual al Rectorului UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș

Centrul de Evenimente RAB din Sângeorgiu de Mureș a găzduit joi, 14 decembrie, Gala UMFST, unul dintre cele mai așteptate momente din programul Zilelor UMFST 2023.

Gala UMFST a marcat încheierea unui an calendaristic foarte bogat în realizări pentru principala universitate mureșeană, iar în cadrul acesteia a avut loc Premierea Excelenței UMFST și Discursul Anual al Rectorului UMFST, Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei, pe care îl redăm, integral, în rândurile de mai jos:

”Stimați colegi, dragi studenţi, stimați invitaţi,

Ne întâlnim din nou la sărbătoarea noastră tradițională de sfârșit de an, a celei mai importante instituții pe care o are orașul Târgu Mureş, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”. Suntem împreună azi, ca de fiecare dată de atâția ani, cadre didactice și studenți, personalul din administrația universității, colaboratori externi, cu care în anul 2023 am lucrat împreună, prieteni vechi ai universității dar și oaspeți din țară și din străinătate, din Italia (îi salut pe rectorul Universității Salento din Lecce, prof. dr. Fabio Pollice, și pe rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, prof. dr. Marian Moiceanu, de azi ambii Doctori Honoris Causa ai universității noastre), colaboratori si prieteni din Germania, UK, Israel, Franța, Turcia, Finlanda, Moldova, Ungaria, dar și din alte centre universitare din România.

Formăm cu toții o comunitate puternică, unită cu cei care ne stau alături și rezistenți în fața celor care ne-ar dori altfel.

Așa cum v-am obișnuit deja, acest moment al Galei îmi dă prilejul să evoc principalele momente din viața universității, din anul care se încheie dar îmi dă și ocazia sa vă prezint  direcția către care vom merge în viitor.

Vorbind despre anul 2023, am sa încep într-un mod puțin diferit întrucât anul trecut au fost unii care au apreciat ca fiind prea îndrăzneț proiectul anului 2023. Așa încât am să tratez, până la un punct, ceea ce voi spune azi, într-o manieră mai tehnică, reluând ce am spus acum un an ca fiind la nivel de intenție și „raportând” ce s-a făcut din ceea ce am spus că se va face.

Spuneam că vom intra în competiție cu celelalte unități sanitare pentru a încerca să câștigăm două proiecte PNRR legate de spitalul universității. Am făcut-o și am și câștigat o finanțare totală nerambursabilă de 11,75 milioane Euro pentru ambulatoriul viitorului spital universitar și pentru o parte din echipamentele necesare sălilor de operații, laboratorului și terapiei intensive din acest spital. Mai mult, am mai câștigat la aceeași competiție PNRR organizată de Ministerul Sănătății, proiectul destinat Fertilizării in vitro, care va fi parte a spitalului și am depus, așteptând evaluarea finală, încă două proiecte: unul pentru digitalizarea viitorului spital și un altul, de construire a unui Centru de pregătire postuniversitară în imediata proximitate a Spitalului, primul în valoare de 1 milion de Euro, al doilea, mult mai complex, de 11 milioane de euro. Sunt convins că le vom câștiga și pe acestea și că proiectul Centrului de pregătire postuniversitară, numit MedX, va merge aproape în paralel cu cel al spitalului.

Despre spitalul universitar, vă pot spune ca am finalizat licitația, una dintre cele mai complexe proceduri derulate până acum de universitate, vom finaliza desemnarea câștigătorului în zilele următoare și vom semna contractul de proiectare și execuție care va avea o durată totală de sub 2 ani. Fără a fi o promisiune, pentru că depindem și de alte variabile, mi-ar plăcea și este posibil ca la Zilele UMFST din 2025 să inaugurăm noul Spital universitar!

În urmă cu 6 luni am început, în paralel, să lucrăm la organizarea spitalului. Experți externi împreună cu grupuri de lucru pe specialităţi  lucrează deja  pentru a da viață unui concept medical modern și pentru a crea mecanismele de funcționare optime dar și formarea resursei umane. Mă bucură entuziasmul multora, pe alocuri văd și reticență, dar începem deja să vedem acum cu cine vom lucra și ce vom face acolo.  Voi paria în cel mai important proiect pe care îl are universitatea, doar pe colegii care sunt încă în stare să facă sau să învețe să facă lucruri, tehnici, proceduri noi, mai tineri sau mai cu experiență, dar pe care nu i-a părăsit entuziasmul, curajul și pasiunea. Avem deschidere maximă la mai multe spitale din Europa, pentru formare profesională de vârf iar recenta modificare a Legii Învățământului Superior prin care se creează conceptul de cadru didactic universitar clinic ne oferă și cadrul legal necesar, pe care îl vom aplica, începând cu anul universitar viitor, ca promovările în disciplinele clinice să fie condiționate și de dobândirea unor abilități clinice noi, de capacitatea de a implementa proceduri, tehnici, abordări medicale noi, care încă nu se fac în Târgu Mureș. Vă îndemn dar, mai ales pe cei mai tineri, care în mod natural visați la promovare academică, să vă faceți planuri de dezvoltare în acest sens iar universitatea vă va ajuta în modul cel mai concret. Creșterea prestigiului medical al Târgu Mureșului în cât mai multe specialități este necesară și o vom face noi, ca universitate, în acest spital dar și în celelalte care deja există, în care lucrează universitarii. Spitalul se va face, vă asigur că va fi primul spital universitar din România dar în el vor lucra doar cei care știu și vor să facă și altceva decât au făcut până acum.

Spuneam anul trecut de intenția de a depune un proiect pentru construcția unui campus de învăţământ tehnic dual, evocând atunci atât dificultățile pe care le aveam cu anumite autorități locale dar și concurența cu celelalte județe din regiunea Centru. Am câștigat proiectul Ergopolis, în valoare de aproape 30 milioane de euro, fără ajutorul autorității locale dar printr-o asociere benefică cu Consiliul Județean Mureş, cu un liceu curajos – Liceul tehnologic „Gheorghe Șincai”, singurul, de altfel și cu entuziasmul mediului de afaceri local. Lucrăm deja la pregătirea documentelor pentru licitație, construcția urmând să înceapă în anul 2024. Estimez și aici că vom  avea de irosit timp și energii cu alții dar…așa e la noi!

Vorbeam anul trecut de o serie de proiecte PNRR pe care urma să le depunem prin Ministerul Educaţiei. Am câștigat proiectul I-NEXT cu o valoare de peste 4 milioane euro și finalizăm în acest an achizițiile din cadrul acestui proiect, pentru cele 18 laboratoare digitale care vor deveni funcționale la începutul anului viitor. Am depus pentru evaluare, deși nu ne asumasem anul trecut acest lucru, la aceeași competiție PNRR, un proiect de 10,2 milioane euro pentru construirea unei biblioteci medicale noi, moderne, în campusul central si un altul, în valoare de aproape 4 milioane euro, pentru reabilitarea clădirii Romtelecom de pe str. Mărăști, care se va numi SpaceX și unde vom reloca o parte din programele de 3-4 ani din domeniul Sănătate dar și o serie de servicii conexe activităţii academice. Nu am nicio îndoială că vom câștiga și aceste proiecte în 2024.

Rămânând la infrastructură, achiziția clădirii Mureş Mall a generat multă emoție la momentul respectiv. E ușor de înțeles, cred, că anumite decizii nu devin publice imediat ce sunt luate, nu pentru că ar fi ceva de ascuns ci doar pentru a proteja interesul universității și de preveni blocaje de diferite feluri, care pot apărea deseori. Înțeleg întrebările legitime ale multora, la care voi da și câteva răspunsuri acum, iar unde este rea-credință, o consider și pe ea, inerentă, ca parte a firii umane, a unora. Vreau însă să vă spun foarte clar că niciodată, dar niciodată, universitatea nu a fost în vreo situație de insecuritate financiară și nici nu va fi sub actuala administrație, deciziile de investiții mari fiind cântărite atent, atât prin resursele mobilizate cat si prin perspectivele de stabilitate existente. Viziunea antreprenorială pe care o am despre universitate nu o transformă pe aceasta în altceva decât este, o universitate, ci doar îi dă resursa suplimentară necesara de a se dezvolta.

Și mai spun, la fel de clar, încă două lucruri importante: 1) bugetul general al universității este preponderent format din resurse proprii, și într-o măsură minoritară, de la bugetul stat; și 2), tot ceea ce se creează plus valoare în universitate, sub orice formă legală, rămâne în universitate, este folosit doar pentru universitate. Universitatea nu face afaceri, ci doar se dezvoltă. Ea nu generează dividende pentru nimeni dar funcționează într-un mediu concurențial folosindu-și resursele și atu-urile multe pe care le are. Restul, așa cum spuneam de curând, într-un alt context, sunt doar speculații neadevărate generate de neștiință, de neînțelegere sau de rea-credință.

Și pentru a înlătura temerile că ne transformam în comercianți, clădirea Mureş Mall, care se va numi University Forum, este, cum bine știți, legată funcțional printr-un pasaj subteran, de cealaltă clădire recent achiziționată de universitate, clădirea Romtelecom, care se va numi University Tower, zona urmând a deveni un pol universitar important al orașului unde se vor muta Facultatea de Economie și Drept din Livezeni și Facultatea de Ştiinţe și Litere „Petru Maior” de pe strada Nicolae Iorga. Tot acolo vor exista o bibliotecă universitară pentru domeniile umanistice, precum și noi spații didactice, inclusiv o farmacie universitară, o bază de pregătire în dermato-cosmetologie, cu o abordare a funcționării diferită, prin adăugarea de servicii medico-farmaceutice adresate întregii comunități mureșene. Clădirea eliberată de Facultatea de Științe și Litere de pe strada Nicolae Iorga va fi atribuită Facultății de Inginerie și Tehnologia Informației, dezvoltarea învățământului tehnic fiind o direcție de dezvoltare strategică pentru universitate la care sper să țină pasul și cei care sunt parte a acestei facultăți, fie că sunt cadre didactice, fie ca sunt studenţi. FITI trebuie să devină punctul de atracție a investitorilor în Târgu Mureş, care nu vin aici nici pentru Weekend, nici pentru Zoo, (altfel, instituții respectabile, dar acolo se merge la sfârșit de săptămână), ci pentru expertiza și resursa umană bine calificată, la fiecare nivel.

Ambele clădiri de pe strada Nicolae Iorga sunt subiectul unor proiecte majore de reabilitare la care lucrăm în prezent și le vom depune în februarie 2024, împreună cu proiectul pentru clădirea University Tower. Estimez însă că Mureş Mall – University Forum va deveni funcțional mai repede decât se așteaptă cei mai mulți, parțial chiar în primul semestru al anului 2024.

Vor fi astfel trei zone universitare importante centrale: cea preponderent medicală în aria campusului central, zona de învățământ tehnic în aria fostei Universități Petru Maior și zona socio-umanistă în Piața Victoriei.

Căutăm totodată soluții de finanțare pentru a transforma clădirea de la Mașini de calcul unde funcționează acum Facultatea de Economie și Drept, care la rândul ei va fi eliberată, într-un Centru de cercetări avansate în tehnologii și inginerie medicală, similară CCAMF-ului, care se va numi InnovX, astfel încât Campusul tehnic dual – ErgopolX din proximitate, acest Centru de cercetări în tehnologie, Spitalul universitar și Centrul de formare postuniversitară, toate localizate în aceeași zonă, să devină Parcul tehnologic și științific al Universității.

Vă spun toate aceste lucruri, fiind mai descriptiv poate, ca să vă dau o imagine, să-i spunem, mai tehnică, o imagine, metaforic vorbind, vectorială, care are, prin însăși definiția vectorului, origine, direcție și sens, chiar dacă într-o înțelegere „neeuclidiană”. Dar vi le spun și pentru că, dincolo de concepte, de proiecte, vorbim aici mai ales despre oameni și cu oameni.

Stimați colegi, nu avem decât două alternative de viitor: în tren sau pe peron, rămași în gară, cu batista în mână! Administrația universității construiește „biblioteca”, în sensul mai larg dar d-voastră, toți, aveți de scris cărțile care o vor umple, cărți noi sau ediții revizuite major. Altfel, rămânem o simplă școală profesională cu pretenții de universitate, statut pe care eu, ca rector, nu îl pot accepta nicicum și cred că nici marea majoritate dintre d-voastră.

Voi mai face câteva referințe la alte câteva repere evocate anul trecut.

Spuneam despre dorința și nevoia de a construi un nou cămin pentru studenţi. Deja acesta se construiește, în campusul central, prin CNI,  va avea 240 de locuri, și va fi gata, daca termenul contractual va fi respectat, în 2024. Între timp lucrăm deja la studiile de fezabilitate pentru căminele vechi care vor intra și ele succesiv, în reabilitări majore, când vom avea deja un spațiu-tampon necesar pentru indisponibilizarea succesivă a acestora, și acesta va fi noul cămin.

Spuneam că vom finaliza în acest an Clădirea centrală, Centrul UniX cu al său Centru de VR, extinderea Centrului de Simulare, a cantinei și a spațiilor de cazare. Le-am finalizat pe fiecare! Clădirea centrală este complet funcțională, inclusiv frumoasa Sală festivă, Centrul UniX este unic în țară prin tehnologia existentă acolo, situație care pe unii studenți văd că îi neliniștește, Centrul de simulare are un nou etaj, spatiile de cazare Hypnos au astăzi 28 de camere cu dotări de top iar cantina – restaurant Hestia este extinsă, modernizată și așteaptă și modernizarea meniurilor.

Vorbeam anul trecut despre includerea în structura universității, a nivelului de învăţământ preuniversitar. Am reușit doar pe jumătate! Am deschis la Târnăveni extensia de învăţământ postliceal de asistență medicală grație unei colaborări excelente cu autoritățile locale dar nu am reușit deschiderea liceului universității, nu din cauza universității, ci din cauza abuzului unei autorități locale, abuz confirmat de altfel, de instanța judecătorească de fond. Cei vinovați își trăiesc mica „victorie”, tristă și ciuntă dar ea a fost doar o victorie temporară. Și spun temporară, pentru ca în acord cu noua Lege a Învățământului Superior intrată în vigoare în septembrie, pentru anul școlar următor, cenzura politrucilor nu mai este posibilă, universitatea având dreptul, prin lege, să își solicite propriile clase de liceu, direct de la Ministerul Educației, ceea ce a și făcut-o deja! Deci, anul viitor, fie că unii vor, fie că alții nu vor sau nu mai pot să nu vrea, vom avea două clase a IX-a la Liceul universității cu două specializări bilingve română – engleză: Matematică-informatică și Științe ale naturii, cu câte 28 de locuri fiecare. 

Daca în 2022 am trecut prin evaluarea instituțională ARACIS, în 2023, pe lângă reevaluările periodice ale unora dintre programele existente,  am acreditat trei programe noi de masterat, create de noi în premieră națională: Medical Humanities, Farmacovigilență – Medicamentul de uz la abuz (în colaborare cu compania AstraZenecca) și Asistența medicală specială. Vom demara în curând procedurile de autorizare pentru alte 2 programe noi de licență: Psihologie și Inginerie și management în construcții pe care îmi doresc, alături de cele de masterat menționate, să le adăugăm la oferta pentru admiterea din 2024 alături de o nouă Școală doctorală în domeniul Administrării afacerilor.

Am trecut cu succes prin două evaluări internaționale foarte pretențioase, făcute de o agenție internațională acreditată de World Federation for Medical Education, pentru programele de studii de medicină în limba engleză din Târgu Mureş și din Hamburg – felicit conducerea Facultății de Medicină în limba engleză și pe toți cei implicați, de aici și din Hamburg, atât pentru succesul evaluării dar și pentru efortul constant pe care îl fac, pentru susținerea acestor programe! În urma acestor evaluări vom primi pentru ambele programe o acreditare internațională pentru următorii 5 ani. Acest fapt nu este doar un element de prestigiu internațional ci ne permite să ne gândim cu îndrăzneală la a intra cu oferta educațională sau chiar cu dezvoltarea instituțională în zona non-europeană care oferă un potenţial major. Explorăm foarte pragmatic această oportunitate care ar putea fi un nou demers inedit pentru România, cum a fost, de altfel și proiectul Hamburg, care crește natural de la un an la altul, ajungând acum, în al 5-lea an, la aproape 700 de studenţi.

Rostul nostru este, nu doar de a umbla pe căi bătătorite ci și de a crea, cu înțelepciune, căi noi. Și dacă în Târgu Mureş dezvoltarea instituțională a ajuns deja la o limită superioară, acest fapt nu va împiedica dezvoltarea noastră, în locuri și țări în care ne simțim bineveniți sau unde simțim oportunitatea. Am făcut-o la Bistrița si, așa cum am spus acum un an, am adăugat, chiar dacă cu oarece timiditate, încă 2 programe noi  de studii acolo: Tehnica dentară și Asistența de farmacie, la cel deja existent de Asistență medicală generală, și vom face la fel și alte părți, în alte locuri, fie în țară, fie în alte țări.

Am sa mă refer acum, în câteva cuvinte, la rostul nostru de a forma profesioniști de bună calitate. După 12 ani de administrație universitară, unii ar spune, de prea multă vreme, am căpătat împreună cu mulți dintre d-voastră, o experiență consistentă. Pe și mai mulți dintre voi v-am văzut intrând in universitate și apoi crescând, iar numărul celor despre care mai pot spune ca mi-au fost profesori scade trist de repede.

Spun asta ca sa înțelegeți ca ne știm bine unii pe alții. Și de aceea am și dreptul moral, nu doar cel administrativ, să mă uit și să spun ceea ce înțeleg că se întâmplă acolo unde toți studenţii dintr-o serie iau doar 9 și 10 la un examen, mereu același iar alții pică în proporție de 75-80% la un alt examen, mereu același. Nu vorbesc aici despre statistici, importante și ele, ci de cum înțelegem responsabilitatea noastră, ca dascăli. Verbalizarea drepturilor nu poate fi separată de cea a îndatoririlor cadrelor didactice, la fel cum și, referitor la studenţi, nu putem ignora faptul ca noi pregătim medici nu candidați pentru rezidențiat, indiferent de presiunea pe care o pune examenul de rezidențiat asupra pregătirii medicale și de modul în care o malformează. Tributul plătit popularității, ca și medalia autoatribuită a rigorii excesive, nu reprezintă argumentele imbatabile ale calității activităţii didactice, ci doar, de ambele părți, o vanitate academică ușor de înțeles dar mai greu de acceptat în continuare. Valoarea noastră intrinsecă de profesori nu rezultă doar din ceea ce știm, și aici nu am îndoieli, ci și din ceea ce știm să transmitem altora.

La rândul vostru, și mă adresez studenţilor acum, pe lângă drepturile naturale pe care le aveți, trebuie să înțelegeți că aveți și îndatoriri. Nu suntem, așa cum sunt poate alte universități, dependenți vital de numărul de studenți și de aceea vreau să nu săriți cu ușurință în barca facilului populist ci să deveniți parteneri inteligenți, responsabili și constructivi ai unor noi standarde de calitate. Cu dezechilibrele generatoare de probleme pe termen lung, nu mai putem continua.

Voi veni luna viitoare în fața d-voastră cu un plan de dezvoltare instituțională pe care l-am numit RESTART-IQ, care se va baza pe 3 piloni: antreprenoriatul universitar, internaționalizarea (I) și creșterea calității (Q). Am spus-o și anul trecut, o spun din nou, în fața unui nou ciclu: calitatea predării și a evaluării trebuie să devină prioritare pentru cadrele didactice și pentru studenţi. Trebuie să predăm mai bine ca să putem cere mai mult de la studenți. Informațiile „prăfuite” pe alocuri sau nerelevante, duplicarea cursurilor la programe de studii diferite, evaluarea neunitară a studenţilor mă aștept sa dispară. În noua Cartă a universității, recent aprobată, frauda dovedită la un examen va fi sancționată direct cu exmatricularea.  Pe de altă parte, în viitoarea metodologie de promovare în cariera universitară, evaluarea activității didactice la promovare va fi mult mai consistentă urmând a fi introduse criterii de evaluare obiectivă de către studenți, a predării, calitatea suporturilor de curs și a materialelor predate, distribuțiile corecte statistic a rezultatelor  la evaluarea studenților. Nu avem de inventat ceva nou, ci doar să aplicăm reguli potrivite, multe făcute deja și aplicate de alții, înaintea noastră. Standardizarea predării și a evaluării este o soluție, dar nu unica și nici una miraculoasă. Monitorizarea calității predării va deveni însă reală, sistematică, impersonală într-un sens, aplicată pe ambele sensuri și nu doar  formală și mai ales, generatoare de măsuri corective. Consider aceste lucruri ca fiind mai provocatoare ca orice program de investiții viitoare și dacă nu se vor realiza, tot ceea ce încercăm să facem pe alte planuri va fi umbrit pe nedrept.

Stăruie preocuparea noastră de a deveni parte a unei alianțe universitare europene și vă informez că am fost acceptați săptămâna trecută într-o asemenea alianță care acum se formează – un parteneriat internațional  pentru formarea unui Centru pentru Venture Science – un concept relativ nou în știință – cu denumirea DIVERSE, acronim de la Digital and Innovative Venture Science Education for Resilient and Sustainable Entrepreneurship – alături de alte 10 universități din Irlanda, Spania, Croația, Germania, Belgia, Lituania, Finlanda, Turcia și Olanda.  Vom depune acest proiect în vederea finanțării în cadrul Inițiativei pentru Universitățile Europene, la Comisia Europeană, în luna februarie, cu speranța de a-l câștiga într-o competiție foarte strânsă. Această nouă poziționare a noastră, în contextul european, va impune ca standardele academice de calitate să fie aceleași pentru toți partenerii, urmând a deveni nu doar beneficiari ci și furnizori de educație universitară pentru aprox. 100.000 de studenți. Și aici nu va fi loc de rabat!

Din aceste motive, stimați colegi, vă rog să fiți fiecare parte a acestui program strategic, de viitor – RESTART-IQ.

Relația cu mediul privat va rămâne o prioritate. În anul 2023 au venit în universitate companii multinaționale importante. Reprezentanții unora sunt astăzi cu noi. Vor veni altele noi și în anul 2024. Avem datoria să le furnizăm acestora absolvenți calificați dar și să ne raportăm față de aceste companii de pe poziția corectă, a unui beneficiu reciproc. Avem ce oferi, resursă umană și cunoștințe dar așteptăm și implicarea directă a acestora, ca o condiție de colaborare viitoare, sub forma unor start up-uri, motiv pentru care în Parcul științific și tehnologic menționat am prevăzut o serie de facilități de acest fel. Parteneriatul public-privat trebuie să devină un generator de resurse pentru universitate și o formă de colaborare de care nu avem de ce să ne mai temem.

Vom aplica în anul 2024 la competiția pentru înființarea de Centre de excelență în cercetarea științifică, finanțată prin PNRR, din cadrul Ministerului Cercetării, Digitalizării și Inovării, în calitate de coordonatori de proiect, în 2 proiecte: un Centru de neuroștiințe și neurotehnologii și un altul, un Centru de Humanities și incluziune socială. Vom participa, în aceeași competiție, ca parteneri, în alte 4 centre. Competiția va fi foarte strânsă dar avem proiecte foarte bune.

În 2024 vom finaliza unele proiecte și, precum ați văzut, vom iniția altele noi! Vom face ceea ce trebuie să facă universitatea dar uneori, și ceea ce nu fac alții, deși ar trebui sa o facă.  Va fi un an complicat din punct de vedere politic și indirect, acest fapt se va repercuta și în funcționarea oricărei instituții. Am început de curând procedurile electorale ale universității în urma cărora se vor constitui noile consilii ale facultăților și un senat nou. Unii își vor păstra funcțiile de conducere, alții nu, dinamica aceasta fiind naturală. Este nevoie și de continuitate, de experiență dar și de un suflu nou, pe alocuri. Ceea ce pentru mine este clar, este faptul ca nicio funcție, nicio poziție, nu este onorifică. Și nu va fi așa! Este singura soluție ca ceea ce am spus mai sus – RESTART-IQ, să se și întâmple. Astăzi este un moment festiv, vor mai fi câteva ocazii asemănătoare, dar toți cei care vreți sa vă implicați în dezvoltarea universității trebuie sa vă pregătiți „salopete” și nu robe. Începând cu mine!

În final voi face o remarcă și legată de rezultatul referendumului universitar privind stabilirea modalității de desemnare a rectorului. Opțiunea clara a universității, exprimată de aproape 80% dintre cei care au votat, pentru concurs, nu este doar expresia unei reacții individuale ci o dovadă de maturitate instituțională care a evoluat de-a lungul timpului și care a adus și păstrează universitatea în rândul universităților care au forță în decizia colectivă. Rezultatul referendumului este mai degrabă un mesaj dat mediului universitar din alte părți dar și societății românești că o universitate nu este o instituție oarecare, de orice fel ar fi ea, în care conducerea este aleasă în urma unor promisiuni sau a unui concurs de simpatie, ci un demers responsabil și mai degrabă tehnic, așa cum se întâmplă în toate universitățile mari din lume, de identificare a unui management academic cât mai eficient. Și nimeni din afara universității nu are dreptul sa judece această opțiune.

Am încercat în această seară să vă dau o imagine de ansamblu din care să înțelegeți că încercăm să facem tot ceea ce ne asumăm. Desigur, neîmplinirile sunt mai ușor de identificat decât ceea ce se întâmplă bine și de aceea m-am referit la ambele categorii. Mulțumesc acum tuturor colegilor, personalului administrativ, colegilor din Consiliul de administrație și studenților pentru efortul depus în acest an, pentru deschiderea arătată la schimbare dar trebuie să știm cu toții că schimbări vor fi tot timpul pentru că societatea evoluează.  Spuneam și anul trecut, și o repet acum: ritmul de lucru intens, eficiența și solidaritatea necesare unei echipe sunt ingredientele obligatorii pentru performanță iar noi le avem.

Mulțumesc tuturor colaboratorilor universității. Va simțim aproape! Va simțim prieteni!

Va doresc tuturor Sărbători fericite și un An nou 2024 plin de realizări!

Și, ca de fiecare dată, E pluribus unum! Aceasta este Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș!”

(Redacția)