Spitalul din Sărmaşu, între reformă şi genocid

După ce l-au ciuruit pe nea Nicu în decembrie 1989, găsit vinovat de genocid şi subminarea economiei naţionale, cei care au preluat frâiele ţării au trecut rapid la fapte. Ce s-a întâmplat în ultimele două decenii se ştie: punerea pe butuci a economiei, renunţarea aproape de-a moca la obiective strategice cum sunt cele din domeniul energetic, ruinarea infrastructurii şi scăderea nivelului de trai, în prezent demn de o ţară din lumea a treia. Deşi e democraţie, oamenii o duc parcă mai rău ca-n socialism. Alimentele s-au scumpit iar, preţul carburanţilor creşte necontenit, salariile şi pensiile au fost tăiate. Totul e pe dos…
De 20 de ani se fac reforme haotice, care n-au niciun rezultat concret. Am aflat, stupefiat, că aşa zisa reformă din Sănătate va afecta şi Spitalul Orăşenesc din Sărmaşu, în locul căruia Ministerul de resort doreşte să înfiinţeze un cămin de bătrâni. E foarte bine să avem grijă şi de persoanele de vârsta a treia, dar de ce trebuie sacrificat singurul spital din zonă? Ce punem la loc?
Respectiva unitate medicală nu deserveşte doar bolnavii din Sărmaşu, ci şi pe cei din localităţile limitrofe: Şăulia, Miheşu de Câmpie, Sânpetru de Câmpie şi Zau de Câmpie. Plus pe cei din localităţi apropiate aflate în judeţele Cluj şi Bistriţa. E normal să desfiinţezei ceva fără să pui nimic la loc? După logica guvernanţilor, da! După a mea, nu!
În cazul în care proiectul va deveni realitate, zona de câmpie va rămâne descoperită pe o rază de 60-80 de kilometri, iar în lipsa unui spital bolnavii vor fi condamnaţi, practic, la moarte. Oare nu aceasta e definiţia genocidului?!?