Ioan Vlasa, luptătorul pentru păstrarea tradiţiilor

L-am întâlnit doar de două ori pe Ioan Vlasa, un localnic din comuna Deda, satul Bistra Mureşului. A fost însă suficient pentru a-mi câştiga pentru totdeauna simpatia şi mai ales respectul.
Prima întrevedere a avut loc în toamna anului trecut, când am realizat un reportaj despre muzeul de tradiţii şi obiceiuri populare, amenajat chiar în casa familiei sale. Ceea ce m-a impresionat atunci, în timpul vizitei respective, a fost dragostea pe care am simţit-o că o are atât pentru portul popular, cât şi pentru obiceiurile şi tradiţiile zonei, Ioan Vlasa depunând eforturi pentru ca acestea să nu dispară. De asemenea, un alt motiv pentru care am rămas atunci plăcut surprins a fost acela că muzeul nu a fost înfiinţat cu vreun scop obscur, mercantil – aşa cum se mai întâmplă prin alte locuri – ci pur şi simplu din dragoste şi respect pentru tradiţiile moştenite de la părinţi şi bunici.
Am revenit la Bistra Mureşului vineri, 6 ianuarie. Nu pentru a vizita muzeul, ci pentru a participa la slujba de Bobotează, găzduită din biserica din comună, construită de asemenea graţie eforturilor depuse de familia Vlasa. Familie care după terminarea slujbei a invitat toţi enoriaşii la o sărbătoare a tradiţiilor populare, unde mesele îmbelşugate, portul tradiţional şi muzica populară au fost la loc de cinste.
Tradiţiile sunt cea mai valoroasă moştenire pe care o putem lăsa urmaşilor noştri, iar atunci când îmbrăcăm hainele populare lăsate de părinţi şi bunici, simţim cu adevărat puterea strămoşilor noştri, a spus, cu modestie, Ioan Vlasa. Un om de la care avem multe de învăţat despre ceea ce înseamnă, de fapt, să fii patriot. Un om cum mi-aş dori să existe în fiecare comunitate rurală din Mureş şi chiar din România.
Tot respectul, domnule Ioan Vlasa!