Operaţiunea ''Spălarea creierului prefectural''

De la 1 ianuarie anul curent, prefectul a devenit Dumnezeul omnipotent şi omniscient al judeţului, centralizând întreaga putere administrativă într-o mână pe care mulţi o consideră insuficient de depolitizată. Ministrul Administraţiei şi Internelor, democratul Vasile Blaga, a "depolitizat" peste noapte prefecţi şi subprefecţi care până la sfârşitul lui 2004 deţineau, de regulă la nivel judeţean, conducerea partidelor politice din arcul guvernamental.

Se poate vorbi de o veritabilă operaţiune de spălare a creierului, un demers practic imposibil de realizat, care însă transformă procesul de depolitizare şi profesionalizare a înaltelor funcţii publice într-o parodie de prost gust, menită să anestezieze criticile virulente ale oficialilor europeni. Prefectul şi subprefectul au fost transformaţi în veritabili vătafi ai judeţelor ţării, cadrul constituţional şi legislaţia cu privire la funcţia publică rămânând, din păcate, facultative pentru guvernanţi. Cei doi capi ai prefecturii au fost obligaţi să renunţe la statutul de demnitar pentru cel de înalt funcţionar public, dar se pare că este doar un sacrificiu formal, realitatea fiind cu totul alta.

Curat neconstituţional!
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 179 din 14 decembrie 2005 privind instituţia prefectului sfidează în primul rând Constituţia României. Accesul prin concurs la funcţia publică şi fără discriminare, autonomia locală, toate acestea sunt principii neînţelese din păcate de membrii Guvernului, indiferent de doctrinele care s-au perindat pe la guvernare. Prefecţii şi subprefecţii în funcţie pot fi numiţi în funcţiile publice aferente în urma promovării unui examen de atestare pe post, fără a mai susţine, aşadar, un concurs, devenind astfel nişte mega-cetăţeni aflaţi deasupra legilor în vigoare. Demersul este neconstituţional, prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţia României conform căruia "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări (2) Nimeni nu este mai presus de lege." Neconstituţionale sunt şi prevederile conform cărora "pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, prefectul poate solicita instituţiilor publice şi autorităţilor administraţiei publice locale documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate şi în mod gratuit", prin raportare la prevederile Constituţiei României conform cărora "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice" şi "între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi pre- şedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare."

"Titanii" prefecturilor, mai presus de lege
În premieră pentru România de după 1989, au ajuns înalţi funcţionari publici nişte politicieni numiţi în funcţie fără să treacă prin furcile caudine ale unui concurs. Deprofesionalizarea funcţiei publice este agravată şi de transformarea secretarilor generali din prefecturi în subprefecţi fără sarcini, competenţe şi responsabilităţi stabilite prin lege, aceştia fiind lăsaţi la cheremul unor prefecţi care continuă să satisfacă interesele clientelei de partid care i-a propulsat în funcţiile respective. OUG nr. 179/2005 ignoră prevederile Legii nr. 188/1999 republicată privind Statutul funcţionarilor publici, abrogând sau modificând prevederile din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, un act normativ la fel de prost, adoptat de foştii guvernanţi PSD. Guvernul României scoate de fapt prefectul şi subprefectul de sub incidenţa legislaţiei privind funcţia publică. Deşi aceştia devin funcţionari publici, ei vor beneficia de serviciile unui cabinet propriu, identic cu cel al demnitarilor numiţi politic în funcţii. Este notoriu faptul că prefecţii şi subprefecţii au fost numiţi în funcţie de primul-ministru pe considerentul apartenenţei la partidele politice aflate la guvernare, singura condiţie complementară fiind deţinerea unei diplome universitare de licenţă. Cei mai mulţi dintre aceştia au ocupat funcţii importante în partidele care fac parte din arcul guvernamental. Legea nr. 188/1999 republicată privind Statutul funcţionarilor publici stipulează însă foarte clar că "poate face parte din categoria înalţilor funcţionari publici persoana care a promovat concursul pentru ocuparea unei funcţii publice". Organizarea unui concurs şi stabilirea unor condiţii clare pentru candidaţi, elimină riscul privind pătrunderea incompetenţelor şi permit selectarea celor mai apţi să îndeplinească funcţiile publice respective. În caz contrar, înaltele funcţii publice rămân doar nişte sinecuri rezervate unor politicieni care se situează abuziv deasupra legii şi renunţă doar formal la înregimentarea politică şi la funcţiile deţinute în partidele respective, mimându-se astfel reforma funcţiei publice, depolitizarea şi profesionalizarea funcţiilor publice de prefect şi subprefect.

Corb la corb …
În Ajunul Crăciunului, comisia de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici a organizat un simulacru de examinare, cu final anunţat şi fericit pentru toţi prefecţii şi subprefecţii. Toţi sunt geniali şi merită să păstorească judeţele primite de la şefii lor politici la începutul anului trecut. Comisia de "concurs" este condusă din martie de fostul lider liberal Alexe Gavrilă, cel care a eşuat la ultimele alegeri parlamentare în tentativa sa de a ocupa un fotoliu de ales al neamului. A devenit în schimb înalt funcţionar public, pentru că nu putea rămâne "fără coledgi", vorba atât de actualului Caragiale. Şi pentru că celula de bază, familia, trebuia reunită la vârful administraţiei publice, consoarta domnului Gavrilă a devenit din iunie tot înalt funcţionar public, adică secretar general al Ministerului Apărării Naţionale. Iar pentru că sfintele jurăminte îndeamnă cuplul conjugal să fie împreună mereu, doamna Georgeta Gavrilă a devenit de la 1 iulie 2005 şi membru de vază al comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici. Cu alte cuvinte, domnul Gavrilă îi selecţionează, iar doamna Gavrilă îi sancţionează. Aşa DA reformă autentică a administraţiei publice româneşti în prag de integrare europeană definitivă!
Rămân memorabile şi emblematice declaraţiile unor prefecţi paraşutaţi în funcţii administrative care reprezintă pălării mult prea mari pentru capete funcţionare şti mult prea gingaşe şi inocente. Ingenua Mioara Mantale, prefectul democrat al Bucureştilor, şi-a justificat o situaţie de incompatibilitate crasă şi evident nelegală de o manieră fermecătoare şi "competentă": "Sunt numită acolo de ministrul Blaga, deci e legal!".
Un alt Făt-Frumos al administraţiei publice, prefectul de Hunedoara, "depolitizatul" Marius Cristian Vladu, şi-a luat la revedere de la colegii de partid într-un stil imitat probabil şi de ceilalţi prefecţi şi subprefecţi: "Trebuie să-mi dau demisia din partid, dar asta nu înseamnă că o să-mi diluez sângele. Cine crede asta are senzaţii tari! Trebuie să vorbesc ca om politic tot mai puţin, dar stau în spate şi vă ajut cu ce pot".

Bogdan DRĂGHICI