Reforma. Pentru pacient?

Prezent ieri în cadrul şedinţei de Guvern, Traian Bãsescu a lãudat reforma lui Nicolãescu. E clar cã, dupã susţinerea pe linie de partid a premierului Tãriceanu, Nicolãescu stã bine în scaunul de ministru. Şi asta chiar dacã Traian Bãsescu a dovedit, nu o datã, cã este mereu imprevizibil. Când a fost numit, lui Nicolãescu nu i se dãdeau prea multe şanse ca ministru. Mai întâi pentru cã nu era medic, condiţie esenţialã sã rezişti în mediul medical din România şi nu numai. Apoi, pentru cã s-a hotãrât sã facã reformã punând în faţã cifrele şi nu slãvind actul medical.
Deşi acum nu ar recunoaşte poate, mulţi reprezentanţi din sistemul sanitar i-au dat ministrului mureşean vreo trei luni de domnie peste sãnãtate, timp în care sã dea nişte legi şi sã fie contrat puternic chiar de colegii de partid. Şi, cel mai probabil de preşedinte, care nu a ezitat sã îl critice pe Cintezã de câte ori a dorit.
Cu excepţia Legii farmaciei, Nicolãescu a reuşit sã se impunã şi, mai important, sã îşi impunã oamenii. Care, dacã sunt puternici, pot reuşi. Dacã nu, vor cãdea la fel de repede cum au fost numiţi. Pentru cã sunt puţini profesorii universitari care o sã îi susţinã. Nu au nici un motiv sã o facã, din moment ce totul merge bine. Lor le merge bine. Şi, aşa cum spunea miercuri un om pentru care normalul nu înseamnã şpagã şi hoţie, nimic în sistemul sanitar nu s-a fãcut de la Revoluţie pentru pacient.
Iar dacã Nicolãescu a primit girul Guvernului şi al preşedintelui, rãspunderea pe care şi-o asumã acum este una enormã. Pentru cã dacã vrea sã schimbe sistemul corupt cu altul la fel de murdar va eşua, la fel ca predecesorii lui. Care sunt 16.

de Corina Albota