Violenţa în familie dincolo de cifre

"Nu credeam că se poate trăi şi în alt mod…", "Oare de căte persoane e nevoie să pot rupe gratiile coliviei mele?", "Am ajuns să chem tot timpul vecini sau rude în vizită doar pentru ca soţul meu să nu mai aibă când să facă scandal.", sunt doar un exemplu din sutele de mărturisiri ale femeilor victime ale violenţei în familie, femei asistate şi consiliate în prezent de specialiştii Centrului de Prevenire, Monitorizare şi Combatere a Violenţei în Familie. Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii a organizat în perioada 18-21 februarie la Vatra Dornei un workshop pentru jurnalişti, pe tema violenţei în familie. Printre concluziile desprinse se numără faptul că, violenţa în familie este inacceptabilă; fiecare persoană are dreptul la o viaţă liberă de violenţă, abuz, intimidare. Violenţa în familie este un fapt comun şi frecvent- o femeie din patru experimentează violenţa într-un moment dat din viaţa ei. Săptămânal, cel puţin o femeie din ţară este omorâtă de partener sau ex-partener. Ea înseamnă abuz şi control, comportament intenaţional şi instrumental. Este un instrument pentru a constrânge şi determina victima să facă ceva ce nu îşi doreşte sau de a nu face ceva cerea să facă. Un agresor se poate schimba doar dacă doreşte acest lucru. Comportamentul său este în controlul său şi el poate alege să se oprească.

Consecinţe asupra sănătăţii
A fi victimă a violenţei în familie reprezintă un risc major pentru sănătatea persoanei în cauză. Pe lângă efectele imediate asupra sănătăţii fizice şi mintale, violenţa creşte riscul de îmbolnăviri în viitor. Violenţa este strâns legată de diverse probleme severe de sănătate, imediate sau pe termen lung. Acestea includ afecţiuni fizice cum ar fi răniri, sindroame algice cronice, tulburări gastro-intestinale şi o întreagă paletă de afecţiuni psihice, inclusiv anxietate şi depresie. De asemenea, violenţa subminează sănătatea victimei şi prin adoptarea unor comportamente negative, cum ar fi fumatul sau abuzul de alcool sau droguri. De cele mai multe ori, violenţa în familie are caracter ciclic. Între două pusee violente pot apărea momente de acalmie, de tandreţe din partea agresorului, momente în care acesta sublinează cu promisiuni că "nu se va mai întâmpla". De cele mai multe ori, victimele doresc încetarea violenţelor, dar nu şi a relaţiei cu agresorul, motivele acestora fiind multiple: financiare, sentimentale, legate de existenţa copiilor sau de teama de "gura lumii".

Profilul victimei violenţei în familie
Frecvent considerăm că victima violenţei este o persoană, umilă, cu mulţi copii, femeie fără calificare, fără loc de muncă şi fără resurse financiare, plină de vânătăi, dar nu există un tip particular al femeii bătute. Ea poate fi săracă, bogată, de orice naţionalitate şi etnie, tânără, în vârstă. Este o femeie normală fizic şi psihic. În ceea ce priveşte profilul agresorului, acesta la rândul său poate fi bogat sau sărac, cu sau fără studii, religios sau ateu, adolescent, adult, în vârstă, om de carieră, aşadar poate fi oricine, de oriunde.

Ionela Cozoş-preşedinte IEESR
"Sunt doi finaţatorii importanţi: pe de-o parte CJ Mureş care finanţează în momentul de faţă integral serviciile destinate victimelor violenţei în familie cu tot ce însemnă acest lcuru-informare, consliere, şi adăpostire, iar pe de altă parte vorbim de Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie care s-a implicat activ atât tehnic cât şi finaciar din anul 2002 în derularea acestui program compelx, derulat nu doar în Mureş ci şi în alte şase judeţe.
Fără sprijin finaciar, nimic din ce facem nu ar fi posibil, pentru că acesta este un demers derulat pe mai mulţi ani, schimbarea are loc în timp."

Laura Pop-manager program
"În mass media un caz nu trebuie prezentat doar prin prisma strictă a senzaţionalului, ci prin istoricul acestuia, trebuie ţinut cont de confidenţialitate şi de faptul că violenţa în familie nu este un subiect de senzaţie, ci un fenomen de sănătate publică care trebuie să ne îngrijoreze şi să contribuim la rezolvarea lui."

Elena Micheu-psiholog
"Victimele trebuie să conştientizeze impactul dramatic şi consecinţele pe care actele de violenţă îl pot avea asupra planurilor personale, respectiv în planul sănătăţii fizice şi psihice şi în planul vieţii de relaţie. Mai trebuie să ştie că nu sunt singure, că sunt crezute, ajutate şi nu judecate. Recomandarea noastră ca şi specialişti este să se asdreseze unor centre spacializate. Asistarea unui caz înseamnă servicii gratuite de consliere psihologică, sprijin juridic începând de la a redacta documente, informare pe partea de drepturile omului şi ce se poate face într-un caz de violenţă în familie. Înseamnă asistenţă socială şi mult sprijin din partea cuiva care le crede şi le poate ajuta să meargă mai departe şi să-şi gestioneze viaţa fără să aibă parte de violenţă în familie".

Depinde doar de fiecare să spună "nu" violenţei în familie. Trebuie ştiut însă că, există o lege în acest sens- Legea nr.271 din 22/05/2003 Pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Familie, iar cei care sunt astfel de victime se pot adresa Poliţiei, Unităţii de Primiri Urgenţe SMURD, Institutului de Medicină Legală, Centrului de Informare şi Consiliere pentru Victimele Violenţei în Familie sau Centrului de Consiliere destinat Agresorilor Familiali.

Iulia OPREA
Florentina CĂLUGĂR