Cere, că poate ţi se va da!

Am citit recent blogul unui prieten din capitală. Tare m-am distrat aflând că cerşetorii de pe malul Dâmboviţei au găsit o metodă inedită de a face rost de nişte parale. Trecătorul grăbit de pe marile bulevarde este oprit absolut politicos de câte un "nevoiaş"…" Nu te supăra, poţi să-mi dai şi mie 1 leu că nu-mi ajung bani de…(ţineţi-vă tare), de taxi! Şi dacă îl întrebi, povesteşte prietenul, îţi spune şi destinaţia unde ar vrea să ajungă, nu mai mult de câteva sute de metri, pe care ar putea să-i parcurgă liniştit pe jos, din moment ce nu are toţi banii. Şi apoi de unde ştie cu exactitate cât costă transportul? Circulă doar cu taxiul şi brusc a rămas fără fonduri? Un altul a cerut un leu ca să-şi completeze banii pentru biletul la nu ştiu ce concert…Educaţi oamenii ăştia! Meditând asupra celor citite mi -am adus aminte de un cerşetor ingenios de pe plaiurile mureşene, care mai anii trecuţi te întâmpina cu zâmbetul larg pe buze şi luându-te prin surprindere îţi plasa un buchet destul de veştejit de flori în braţe. Atât de bucuros şi insistent te ruga să accepţi buchetul, încăt te punea pe gânduri, oare ar trebui să ştiu cine e? Apoi te anunţa: azi e ziua mea! Vă cedez buchetul dacă-mi daţi şi mie 5 mii (pe atunci). Nu ştiai cum să scapi de el, mai ales că nu aveai de unde să ştii dacă n-au venit cumva şi invitaţii la ziua lui şi văzându-te că refuzi buchetul de flori…De la înălţimea biroului, chiar par simpatici. La faţa locului în schimb devin agasanţi. Mai ales cei mulţi şi mici ca nişte componente de nai, mucoşi, jegoşi care te învăluie la ieşirea din magazin-te au lăsat să-ţi cumperi ce ai vrut, nu-ţi cer decât restul! Dar e o adevărată artă să mai scapi de ei, dacă ai proasta inspiraţie să ţi se facă milă de ei! Şi când te gândeşti că există ţări unde sunt pedepsiţi cei care dau bani cerşetorilor!

Erika MĂRGINEAN