Viorel Socol: “Sperăm la rezultate mai bune în semestrul al II-lea”

În urma raportului privind starea învăţământului mureşean în semestrul I al anului şcolar 2011-2012, am dorit să primim o părere avizată din partea lui Viorel Socol, inspector şcolar judeţean adjunct, cu privire la aspecte cum ar fi situaţia absenteismului, gradul de promovabilitate, dar şi intenţiile care vizează semestrul şcolar următor.
Reporter: Ce măsuri aţi adoptat în vederea reducerii absenteismului şcolar?
Viorel Socol: În vederea reducerii absenteismului şcolar s-au aplicat măsuri la nivelul unităţii şcolare, la nivelul Inspectoratului Şcolar şi la nivelul Centrului Judeţean de Resurse pentru Educaţie. După cum erau stipulate şi în documentul intitulat Foaie de Parcurs, făcut public, care se află în fiecare unitate şcolară, s-au făcut consilieri ale elevilor şi ale părinţilor vizavi de importanţa actului educaţional. S-a urmărit prestarea unor activităţi didactice atractive, moderne, care să stimuleze şi să aducă elevul fără constrângere în băncile şcolare, s-au consiliat părinţii asupra importanţei asigurării prezenţei elevilor la şcoală şi au existat şi alte programe şi proiecte vizând reducerea absenteismului, oraganizate la nivelul acestor instituţii educaţionale, sau în colaborare cu alte instituţii – Direcţia de Sănătate, primăria, Consiliul Local, Poliţia de Proximitate şi altele.
Rep.: Se poate observa că disciplinele dificitare privind încadrarea cu personal didactic calificat sunt: învăţători la clasele cu predare în limba germană, fizică-chimie, educaţie muzicală specializată. Ce măsuri se iau în acest sens?
V.S.: Într-adevăr, la secţia de predare în limba germană avem an de an probleme la nivelul educatorilor şi învăţătorilor dar şi la fizică-chimie… Nu ştiu, sunt diverse pregătiri profesionale la care tinerii nu mai acced. Dacă ar fi să dăm o interpretare, am putea spune că ar fi mult mai greu să urmezi o facultate de fizică-chimie, ori matematică, care într-un final, duce doar spre această latură, a învăţământului, faţă de o altă specializare, care îţi oferă o gamă mai largă de accesare în economie şi care se poate parcurge şi mai uşor. Noi am luat de fiecare dată toate măsurile. Metodologiile sunt transparente, organizăm concursuri, examene, testări. Poate din altă parte ar trebui să vină această latură a stimulării.
Rep.: Cum comentaţi gradul de promovabilitate al acestui prim semestru din anul 2011-2012?
V.S.: După primul semestru, promovabilitatea se află în nişte limite normale, vă pot da câteva exemple. La învăţământul liceal, procentul de promovabilitate este în jur de 70%, la învăţământul gimnazial 82%, iar la învăţământul primar acesta este de 94%. Acest procent scade pe măsură ce copiii cresc, ştiţi problemele cu care ne confruntăm la nivel de judeţ şi la nivel de ţară… Totuşi, acest semestru se încadrează în limitele normale şi facem eforturi ca acest procent de promovabilitate să fie cât mai mare.
Rep: În urma testărilor naţionale s-a constatat o oarecare incapacitate a elevilor de a transfera cunoştinţele dobândite la alte materii. Ce soluţii propuneţi în acest sens?
V.S.: După testările iniţiale, s-au descoperit, aşa cum este firesc, mai multe neajunsuri, în funcţie de disciplinele respective. Într-adevăr, în educaţie şi formare se utilizează acest termen de interdisciplinaritate sau de îmbinare a teoriei cu practica şi se observă la fiecare analiză că o parte dintre elevi nu au această capacitate de transpunere interdisciplinară şi intradisciplinară. Bineînţeles, prin planurile cadru, prin programa analitică, prin calitatea cadrelor didactice, noi încercăm să se realizeze şi acest lucru, mai ales că, în ultimul timp se pune accent pe competenţă, deprindere, aptitudini, chiar dacă, actualmente, sistemul preuniversitar, mă refer la cel liceal, este într-o schimbare. Dar şi aici, ei asimilează aceste lucruri.
Rep: Există şase unităţi de învăţămâmt controlate în acest prim semestru. Ce anume s-a urmărit în cazul lor şi care sunt rezultatele?
V.S.: Inspecţia şcolară a fost un capitol important din activitatea Inspectoratului Şcolar, în primul semestru, prin sarcinile inspectorilor şcolari, prin regulamentul de organizare a inspecţiei şcolare s-au efectuat, într-adevăr, şase inspecţii tematice în unităţile de învăţământ. Aceste unităţi au fost: Colegiul Economic “Transilvania” din Târgu-Mureş, Grupul Şcolar “Electromureş”, Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3 din Reghin, Clubul Şcolar Sportiv Reghin, Gimnaziul de Stat “Augustin Maior” şi Clubul Copiilor din Reghin. După cum se observă, sunt diverse unităţi şcolare în care s-a urmărit nivelul de atingere a performanţelor elevilor, calitatea prestării cadrelor didactice, managementul şcolar. Am selectat pentru aceste inspecţii tematice unităţi de învăţământ care, fie au avut mai multe sesizări depuse, sau rezultate slabe la examene, fie s-au indentificat probleme specifice. Considerentele au fost obiective. În semestrul II ne vom îndrepta spre alte unităţi.
Rep: Ce cuprinde Strategia Naţională de Acţiune Comunitară (SNAC – n.r.)?
V.S.: Aşa cum am mai spus, nu putem rupe şcoala din contextul unei comunităţi. Ca atare, pe lângă activităţile instructive, educative, şcoala interacţionează cu societatea, atât prin instituţiile abilitate ale statului, cât şi prin ONG-uri şi alte asociaţii, care, într-un fel sau altul, au ca obiect de activitate învăţământul şi educaţia sau care, prin natura activităţii lor, pot contribui la buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ. Bineînţeles, toate acestea, în spiritul a ceea ce ne dorim, ca elevii, după ce absolvă anumite cursuri de diferite nivele, să aibă şi aceste deprinderi de bun cetăţean, să devină un adult care să se poată integra în comunitate. Aici avem diverse activităţi desfăşurate, în care s-a implicat şi baroneasa Emma Nicholson, de asemenea, Childrens High Level Group, care acţionează şi în judeţul Mureş. Există şi alte activităţi, desfăşurate conform unui calendar şi a unor programe avizate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În esenţă, este important ca elevul să devină un bun cetăţean, să ştie, încă de pe băncile şcolii, să acceseze voluntariatul şi aceste acţiuni în folosul comunităţii, să protejeze mediul, să ajute copiii aflaţi în dificultate.
Rep.: Ce rezultate aţi obţinut vizavi de obiectivul referitor la îmbunătăţirea competenţelor de lectură?
V.S.: Odată cu inspecţiile orientate către monitorizarea şi consilierea acestor acţiuni de implementare şi îmbunătăţire a competenţelor de lectură, s-au remarcat câteva aspecte pe nivele de învăţământ. De exemplu, să stimulăm elevii pentru frecventarea cu regularitate a bibliotecilor şcolare şi să monitorizăm accesarea bibliotecilor de către elevi, să îmbunătăţim aceste competenţe de lectură printr-o atitudine importantă a familiei. Astăzi, când avem o multitudine de oportunităţi de informare şi documentare, noi considerăm că lectura de la sursă este cea mai bună, pentru că este informaţia originală, neprelucrată, aşa cum o găsim în alte domenii sau pe internet. Acesta îi distrage atenţia sau deformează lectura, sau strică limbajul, folosind comunicarea virtuală, prin expresii şi prescurtări. La învăţămîntul liceal şi gimnazial, dorim să creăm un mediu de lectură stimulativ, să dezvoltăm nişte atitudini pozitive faţă de lectură, pregătirea tehnicilor cognitive, crearea şi folosirea contextelor comunicaţionale pentru activităţi legate de citit în grupuri, în familie, în comunitatea şcolară. În multe unităţi şcolare există Centre de Documentare şi Informare, care au un spaţiu numit Lectură de plăcere. Este un mediu stimulant pentru lectură.
Rep.: Ce obiective doriţi să bifaţi în semestrul II şi care credeţi că vor fi rezultatele?
V.S.: S-a întocmit un plan managerial al Inspectoratului Şcolar pentru semestrul al II-lea, care începe cu obiectivele majore pe care le urmărim , şi anume: reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, rata de înscriere în ciclul preşcolar şi primar să fie cât mai mare, ameliorarea competenţelor de lectură, asigurarea calităţii învăţământului, a accesului şi a egalizării de şanse – ne referim la copiii cu cerinţe educative speciale, copii cu situaţii materiale precare sau din zone izolate. Dorim să asigurăm fondurile structurale, atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetul Consiliului Local. Mai putem menţiona creşterea eficienţei, şi odată cu mişcarea personalului didactic, diferită faţă de cea din anul trecut, putem spune că avem o descentralizare şi o autonomie în cadrul unităţilor de învăţământ. Bineînţeles vorbim şi de modernizarea şi democratizarea actului managerial, asigurarea unor condiţii de parteneriat cu sindicatele şi cu ONG-urile şi instituţiile abilitate ale statului, promovarea şi valorificarea diversităţii culturale în educaţie, să ne aducem aminte de sloganul “unitate în diversitate”. Având în vedere calitatea cadrelor didactice din judeţ, colectivul de conducere şi colectivul de inspectori a Inspectoratului Şcolar judeţean Mureş, dar şi conducerile manageriale din teritoriu, în bune relaţii cu primăriile şi consiliile locale, apoi bugetul din 2012, care asigură fondurile, cel puţin pentru salarii şi investiţii, noi sperăm la rezultate şi mai bune pentru semestrul al II-lea din acest an şcolar.