Home / Editorial / Jos Corupția! Sau… totuși… parcă…

Jos Corupția! Sau… totuși… parcă…

Asistăm de câteva săptămâni la o isterizare generalizată. Se pare că descoperim subit că există corupție în sănătate, că se dă șpagă la medic, că se cumpără posturi, că se atribuie contracte pe fundamente profund corupte. Dar oare până la cazurile Beuran sau Pintea nu știam? Sunt ele singurele? De ce nu cad mai multe nume? Într-o știre recenta un părinte era somat de alți părinți să-și mute copilul pentru că a refuzat să contribuie la fondul pentru cadouri.

Vă întreb atunci, chiar dorim să înlăturăm corupția sau acesta este doar un slogan bun pentru canalizarea nemulțumirii sociale? Am avut „jos baronii locali”, „jos mogulii” acum „jos corupția”!… dar așa în general… și să o dea jos altcineva, nu eu… poate o forța internațională, o autoritate europeană…ori marele licurici. Nu mai bine găsim niște marțieni justițiari care vor rezolva problema dar doar de partea celor care iau șpagă… nu și de cea a celor care dau?!

Vă întreb, oare nu cumva urâm corupții – nominal dar corupția ca fenomen parcă nu ne (mai) deranjează. Nu cumva corupția este atât de adânc înrădăcinată în mentalul colectiv românesc și prin urmare fiecare dintre noi contribuim într-un fel sau altul, prin acțiune sau inacțiune la existența și perpetuarea ei? În final oare corupția nu a devenit un slogan bun de campanie electorală poate chiar de manipulare?



Actul I Sănătatea – România pe primul loc din Europa la indicele de percepție a corupției în sănătate

Românii acuză, în statisticile internaționale, că sistemul de sănătate este corupt. Asta nu trebuie să ne mire. Dar când utilizez termenul de acuză, trebuie să remarc determinarea respondenților care așează România pe primul loc în topul european la indicele de percepție a corupției în sănătate.

În schimb, la următoarea întrebare care analizează intenția de a reclama un act de corupție România se situează în locul 9 dar de la coada clasamentului cu 41 procente de respondenți care ar raporta un caz de corupție. Deci există corupție, mă nemulțumește dar sub jumătate ar fi dispuși să facă ceva. Trebuie să fim corecți și să remarcăm că multe cazuri de corupție au dispărut subit din atenția opiniei publice ceea ce a indus o neîncredere a cetățenilor în eficiența unei reclamații. De altfel, conform euro barometrului privind corupția respondenții din România consideră că aceasta e 1 dificil de dovedit, 2. inutil să depui plângere pentru că cei responsabili nu vor fi pedepsiți și 3. nu există protecție pentru cei care reclama un fapt de corupție. Totuși același euro-barometru indică că românii sunt mulțumiți de măsurile luate de instituțiile din domeniu aducând România pe primul loc în topul percepției asupra eficienței în combaterea corupției 55% (față de media UE de 33%) și în creștere cu 21% față de anul 2015.

Concluzionând, cu toții știm că sistemul este corupt, că trebuie să dai ceva când ajungi în cabinet dar nu suntem dispuși să facem prea multe. Suntem atât de conștienți de această situație încât de multe ori cetățeanul merge pregătit și insistă ca medicul să primească atenția. Oare dacă de partea cealaltă medicii ar povesti, câte cazuri am avea de acest fel pe dare de mită nu invers. Absurditatea a devenit atât de mare încât persoane internate la spitale private întreabă cât trebuie să dea medicului, deși plătesc intervenția medicală. Prin urmare trebuie să recunoaștem că pentru o parte a populației oferirea de bunuri/bani este atât de naturală și normală încât nu pot concepe o altă variantă.

Pe de altă parte există cazuri notorii, grosolane în care medicul direct sau prin interpuși transmite prețul operației, prețul care trebuie plătit direct în buzunarul unui angajat al statului. Nu plătești, ghinion, nu preia cazul.

Actul al II-ea Mediul de afaceri și corupția

Comisia Europeană în raportul de țară atrage atenția asupra corupției și a modalității în care aceasta atinge mediul de afaceri. Statistic vorbind Eurobarometrul 457 privind mediul de afaceri și corupția prezintă realități care ne sunt extrem de cunoscute. Astfel, Romania se poziționează pe primul loc în Europa privind percepția efectului nociv asupra mediului de afaceri al favoritismelor și nepotismului cu 82%, în creștere cu aproape o treime față de 2015 când procentul era de 64%, în condițiile în care media europeană este de 38%.

Întrebați dacă corupția afectează mediul de afaceri, România se poziționează din nou pe primul loc cu 85% la o distanță de peste 10 procente față de Cipru cu 68%. Geografic, statele din sud și est raportează mai multe probleme legate de corupție față de cele din nord. Mai departe, 62% din agenții economici spun că nu au un contract cu statul din cauza corupției, România ocupând din nou primul loc în topul European.

Întrebate cât de răspândită e corupția, companiile din România indică un procent de 96% poziționând astfel țara pe locul al treilea după Cipru și Grecia. De asemenea companiile indică ca sursă a corupției legăturile prea strânse dintre mediul politic și cel de afaceri (93%) sau mai bine spus favorizarea companiilor de “casă” în atribuirea contractelor publice. Mai mult 70% dintre români consideră că cel mai ușor mod de a atinge succesul în afaceri este prin conexiunile politice (Media UE 42%).

De asemenea respondenții consideră într-un procent covârșitor de 93% că favoritismul și corupția afectează semnificativ mediul concurențial iar mita și traficul de influență reprezintă cel mai ușor mod de a avea acces la un serviciu public (86%).

Corupția ca discurs politic

Discursul anticorupție vinde pentru că nemulțumirea socială față de corupție este semnificativă. Acest fapt nu îl regăsim doar în România ci putem individualiza un curent internațional semnificativ care propulsează partide politice în față opțiunilor electoratului precum in Slovacia, Italia, Ungaria, etc. Din datele prezentate în euro-barometru este evident că multe state se confruntă cu un fenomen extins al corupției iar acest fapt generează nemulțumire. În SUA procesul de punere sub acuzare al Președințialului Donald Trump are în centru un presupus caz de corupție care-l plivește pe contracandidatul sau . Benjamin Netanyahu este pus sub acuzare pentru fapte de corupție și cu toate acestea se bucură de popularitate în alegeri actualele.

Regăsirea luptei anti-corupție în platformele partidelor este normală dar și problematică mai ales acolo unde lupta maschează populism și abordări extremiste. În acest caz lupta anticorupție poate deveni o formă de canalizare și chiar manipulare a nemulțumirii sociale înspre direcții periculoase pentru societățile democratice.

Concluzie

Schimbarea societății pleacă de la fiecare dintre noi în primul rând. Dacă românii declară că sunt mulțumiți de activitatea organelor care trebuie să combată corupția înseamnă că progrese semnificative se fac. Nimic nu se schimbă peste noapte, astfel de schimbări cer timp. După ce zeci de ani românii au trăit într-un sistem de sănătate care presupunea beneficii extra celor legale, practicile nu se vor schimba peste noapte.

În schimb o atenție specială trebuie acordată discursului electoral promovat de partide, pentru că întrebarea naturală pe care trebuie să ne-o punem este: dacă înlăturăm lupta anti corupție ce rămâne din discursul lor? Și asta, pentru că combaterea corupției presupune în primul rând adresarea problemelor care generează corupția: schimbări legislative frecvente, proceduri administrative complexe și lente, taxe mari, infrastructură deficitară, favoritism și nepotism – toate probleme semnalate de mediul de afaceri și de cetățeni în euro-barometrele la care am făcut referire. Prin urmare, ce soluții propun partidele pentru rezolvarea lor?

(Surse date: Eurobarometru 470 privind Corupșia, Eurobarometru 457 privind atitudinea mediului de afacere față de corupție).

Conf. univ. dr. Mihaela Daciana NATEA

 

1 comentariu

  1. Perceptia e una, realitatea e alta. De 15 ani ni se picura in ureche ca suntem corupti ca sa vina DNA sa ne ia; si toate astea au dus la perceptia de stat corupt.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Cotidianul Zi de Zi angajează redactori!

Cotidianul Zi de Zi din Târgu-Mureș angajează redactori pe următoarele domenii: Politică-administraţie, Economic și Sport. …