Ministrul Justiției, Stelian Ion, pus la zid de către reprezentante ale magistraților

Ministrul Justiției, Stelian Ion, dovedește dispreț faţă de statul de drept şi independența justiției prin atacurile la adresa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie şi ai Curții Constituționale, consideră reprezentantele mai multor organizații ale magistraților, și anumeUniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociația Procurorilor din România (APR). Cele patru organizații au subliniat, într-un comunicat de presă că:“condamnă ferm atacurile şi presiunile exercitate de Ministrul Justiției, Stelian Ion, la adresa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție şi ai Curții Constituționale, făcute atât anterior, cât şi ulterior pronunțării CCR asupra obiecției de neconstituționalitate privind proiectul de lege ce permitea accesul la DNA si DIICOT a unor procurori cu doar 5 ani vechime efectivă în funcție. Este descalificant pentru Ministrul Justiției să trateze superficial şi părtinitor argumentele exprimate şi asumate în unanimitate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în obiecția de neconstituționalitate amintită. Tonul agresiv, insinuările şi amenințările voalate la adresa judecătorilor ICCJ şi CCR denotă un dispreț acut faţă de regulile democratice, cu consecințe grave în planul încrederii cetățenilor în justiție. Faptul că Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, nu are reţineri în a arunca îndoiala asupra judecătorilor instanţei supreme, în timp ce victimizează procurorii DNA, dovedeşte modul complet eronat în care percepe justiția şi independenţa acesteia, ca pilon al democrației într-un stat de drept, precum şi rolul constituțional pe care Înalta Curte de Casație si Justiţie îl are în înfăptuirea justiției şi în arhitectura sistemului judiciar”.

Reprezentantele UNJR, AMR, AJADO și APR  au punctat, de asemenea, că au formulat amicus curiae în această cauză, prin care au susţinut, în faţa Curții Constituționale, cu argumente obiectiv fundamentate, ce au ținut seama de situaţia şi interesele întregului sistem judiciar, obiecţia ridicată de ICCJ, arătând, în esenţă, că proiectul încalcă: art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, fiind contrar unor prevederi deja aflate in vigoare, egalitatea în faţa legii, stabilind un privilegiu pentru procurorii ce vor să acceadă la DNA şi DIICOT, faţă de cei ce promovează în celelalte secții sau servicii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rolul constituțional al Ministerului Public, inclusiv din perspectiva organizării ierarhice a sistemului judiciar.

Prin decizia pronunţată, Curtea Constituțională a validat justețea criticilor de neconstituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, critici susținute atât de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi de asociațiile AMR, UNJR, APR si AJADO.

“În contextul argumentelor succint expuse anterior, asociațiile noastre profesionale salută cu îndreptățire atât decizia Curții Constituționale, cât şi demersul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitându-i public Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, să renunțe la declaraţiile politicianiste şi agresive la adresa judecătorilor şi a unora dintre procurori şi să îşi îndeplinească cu bună-credință şi profesionalism, cu obiectivitate şi fără părtinire, atribuțiile ce ii revin ca Ministru al Justiției, pentru a le asigura cetățenilor români accesul la un act de justiție independent, eficient şi de calitate”, conchid în finalul comunicatului, jud. Dana Gîrbovan, președinte UNJR, jud. dr. Andreea Ciucă, președinte AMR, jud. Florica Roman, președinte AJADO, și proc. Elena Iordache, președinte APR.

Cifre interesante

În proiectul privind modificarea legii sunt cuprinse câteva argumente cel puțin interesante, sesizate de către reprezentantele celor patru organizații ale magistraților. Astfel, acestea arată că problema deficitului de personal este generalizată la nivelul sistemului judiciar. “Conform expunerii de motive, DNA avea la data respectivă un grad de ocupare de 73,3%, iar DIICOT unul de 87,12%. În același timp, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – elementul de comparație din speţă – avea un grad de ocupare cu 3% mai mic decât DNA şi cu 17% mai mic decât DIICOT (gradul de ocupare la PICCJ fiind de doar de 70,37%)”, au arătat cei patru președinți. (S.G.)