Dr. Vass Levente: „Sustenabilitatea sistemului public de sănătate este un deziderat pentru mine” Administrație
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 247 Vizualizări

Dr. Vass Levente: „Sustenabilitatea sistemului public de sănătate este un deziderat pentru mine”

Dezvoltarea centrului de mari arși la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș este aproape de a intra în linie dreaptă. După un parcurs sinuos, proiectul de Hotărâre de Guvern se află pe masa de lucru a secretarului de stat în Ministerul Sănătății, Dr. Vass Levente, urmând ca în cursul verii să ajungă la Guvern.
Totodată, începând cu anul 2022 ar putea fi finanțate mai multe tipuri de ambulatorii de specialitate, susține Dr. Vass Levente. Despre acest demers, dar și despre contribuția personală a pacienților în sistemul privat,
posibilitatea de a fi consultați în privat și primi rețete gratuite și compensate, certificate medicale și bilete de trimitere eliberate de un medic care nu se află în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate a oferit mai multe detalii în cadrul unui interviu acordat publicației Zi de Zi.

Reporter: În luna februarie a acestui an ați fost numit secretar de stat în Ministerul Sănătății. Vă rog să faceți o scurtă prezentare a activității și atribuțiilor pe care le aveți în cadrul Ministerului.
Dr. Vass Levente:
Sunt parte dintr-o echipă și asta este cel mai important atunci când vrei să ajungi să ai rezultate. Sunt secretarul de stat desemnat prin ordin de ministru în relația cu Parlamentul, conduc și convoc ședințele
de dialog social. Astfel, toate legile privind sistemul sanitar se îmbunătățesc prin munca echipei condusă de mine. Avem o echipă bună și în ceea ce privește relaționarea cu federațiile și sindicatele reprezentative,
asociațiile profesionale, patronatele, sarcină la fel de importantă din punctul meu de vedere, deoarece aceste organizații au o cultură organizațională dezvoltată. Sunt în stare să aducă multe informații din teritoriu a căror analiză corectă, precum și sinteza lor, cu scopul de a crea o legislație mai prielnică, poate fi dorința oricărui om politic cu o carieră profesională împlinită.
Faptul că răspund și pentru activitatea Centrului de Resurse Umane în Sănătate, ca și fost șef de secție chirurgicală, director medical, fost cadru universitar și parlamentar, îmi oferă posibilitatea de a identifica ce modificări și reforme structurale trebuiesc realizate în sistemul sanitar românesc din perspectiva resurselor umane.

Rep.: În urmă cu doi ani, ați adus, din postura de deputat, un amendament la Ordonanța de Urgență a Guvernului ce prevedea suplimentarea numărului de rezidenți și posibilitatea redistribuirii locurilor, amendament ce oferea posibilitatea rezidenților de a se forma și în alte spitale decât cele universitare. A început să producă efecte această modificare? Vă rog să oferiți mai multe detalii, mai ales că acum, fiind secretar de stat în Ministerul Sănătății, aveți o imagine mult mai amplă a acestui demers.
V.L.:
Modificările propuse de mine atunci au adus o adevărată reformă prin Legea 197/2019, ce modifică Ordonanța Guvernului nr. 18/2009, fiind în unanimitate acceptată, susținută și votată de tot Parlamentul. Amendamentul propus oferea posibilitatea ca spitalele municipale, județene de urgență, să devină spitale în care pot exista secții care pregătesc rezidenți, facilitând astfel întoarcerea tinerilor în locurile natale, ajutând, totodată, spitalele să se dezvolte în interesul deservirii pacienților și, poate oferind medicilor primari din teritoriu posibilitatea exercitării menirii de educator/ formator în profesiile lor medicale. Legea mea a fost urmată foarte rapid de emiterea unei ordonanțe de urgență, ce reglementa și modul de acreditare a spitalelor, secțiilor dornice să fie formatori profesionali ai acestor medici tineri. În acest moment, în țară s-au acreditat deja 63 de unități medicale, cu 451 de secții publice și private. Aș putea să zic că este extraordinar să simți rodul muncii tale, adică să semnez în calitate de secretar de stat, pe zi ce trece, tot mai multe solicitări de acreditare, ajungând ca unitățile medicale neclinice să pregătească 2.255 de rezidenți. Mă folosesc de ocazie să transmit un mesaj de mulțumire și normalitate tuturor celor implicați în acest proces de dezvoltare reală a sistemului medical, în județele și zonele care nu au universitate sau
facultate de medicină.

Rep.: Ați observat un interes pentru a fi ocupate specializările deficitare din teritoriu prin intermediul acestor rezidenți?
V.L.:
Categoric da. Din 26.925 de medici rezidenți în România, aproximativ 8,3% sunt astfel formați în spitale neclinice, obiectivul Ministerului Sănătății fiind creșterea acestui procent la 25% în următorii 2 ani. Astfel,
familiarizarea/acomodarea din timp cu pacientura și patologia zonei respective, integrarea tânărului medic în echipa spitalelor mici, experiența de a vedea posibilitățile de pregătire profesională și susținerea majoră
oferită de autoritățile locale pot fi decisive în decizia profesionistului și în diminuarea inechităților de accesibilitate a pacienților la servicii medicale între județele țării, în condițiile în care jumătate din cadrele medicale
se aglomerează în Capitală, Ilfov și centrele medicale universitare.

Rep.: Printr-o nouă reglementare se dorește introducerea unei contribuții personale a pacienților în sistemul privat. De ce a fost nevoie de reglementarea acestui aspect?
V.L.:
Pacientul care va fi deservit în continuare de sistemul public de sănătate nu o să simtă nicio diferență. Era anormal pentru tot sistemul sanitar românesc să nu observi că în sistemul privat, unde legislația nu permitea spitalelor private să perceapă taxă pentru serviciile medicale dacă erau în contract și cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate, tot se percepeau, câteodată, taxe uriașe cu titlu de cazare, servicii hoteliere, precum și altfel de taxe ce nu aveau legătură cu actul medical în sine. În logica noii reglementări, mai bine să ai serviciul efectiv facturat, cu informare corectă, iar aceste spitale vor avea și responsabilitatea mai mare, tocmai datorită facturării explicite a acestor servicii. Noua reglementare va adduce transparentizare, măsurabilitate. Rămâne de văzut cum și dacă această modificare legislativă se poate aplica într-un fel și serviciilor oferite în ambulatoriile de specialitate aflate în contract cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate. Cunoaștem riscurile ce se ivesc pentru păturile sociale mai vulnerabile și mai sărace, în consecință vom avea toată precauția necesară. Sustenabilitatea sistemului public de sănătate este un deziderat pentru mine și partidul din care fac parte.

Rep.: Printr-o modificare adusă la Legea Sănătății, în perioada în care erați deputat, pacienții consultați în system privat, în cabinete care nu se află în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, ar putea beneficia de rețete gratuite și compensate, certificate medicale, dar și de bilete de trimitere spre alte specialități direct din partea medicului care îi consultă. Urmează să fie transpusă în practică această prevedere? Ce feedback există din partea specialiștilor, a patronatelor?
V.L.:
Da, din păcate, aplicarea acelei legi a fost întârziată succesiv de trei ordonanțe de urgență emise de diferite guverne. Astăzi există o reală voință din partea Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a face posibilă aplicarea acestui act normativ, la 60 de zile după aprobarea bugetului aferent anului 2022. Este dreptul pacientului să beneficieze de acele bilete de trimitere, rețete compensate, iar Ministerul Sănătății și CNAS vor diversificarea serviciilor oferite asiguraților și în ambulatoriile de specialitate. Trebuie să recunoaștem că ambulatoriile integrate din spitalele publice nu fac față numărului mare de solicitanți, dar, din păcate, medicii din centrele universitare nici nu au prea mult interes să deschidă linii suplimentare în ambulatoriile integrate și astfel să crească numărul consultațiilor proporțional cu numărul mare de medici din secțiile clinice ale spitalului. Pe de altă parte, sunt mulți tineri medici dornici să rămână în centre universitare, dar și în județe limitrofe, dacă ar avea o finanțare bună, o predictibilitate în ceea ce privește posibilitățile de finanțare, raport corect între finanțarea din partea CNAS și contribuția pacientului. Dacă toate decurg conform planurilor și deciziile politico-sanitare vin în susținerea inițiativelor, atunci, din anul 2022 vom organiza și vom finanța următoarele tipuri de ambulatorii de specialitate: ambulator
integrat într-un spital public, ambulator privat finanțat integral de CJAS, ambulator privat pe baza Legii 128/2018 cu consultații contracost și rețete, bilete de trimitere, certificate medicale de boală, asigurate prin contracte
subsecvente, ambulatorul privat cu finanțare din banii pacienților, ”out-of-pocket”.

Rep.: Proiectul de hotărâre referitor la construcția noului centru de arși de la Spitalul de Urgență Târgu Mureș a fost publicat recent în secțiunea Transparență decizională de pe site-ul Ministerului Sănătății. Ce urmează?
V.L.:
Târgu Mureșul trebuie să se dezvolte pe mai multe domenii, ca exemplu aș putea să aduc neuroradiologia intervențională, chirurgia cardiovasculară, oncologia personalizată, radioterapiile de diferite feluri, dar și specialitățile unde avem profesioniști bine pregătiți. Merită să menționăm că în Târgu Mureș se pregătesc medici în trei limbi, suntem centru regional NATO pe probleme speciale, avem medicină militară care se dezvoltă în ritm amețitor. În consecință, nu poate lipsi din arsenalul nostru un centru ultramodern de arși. Avem forța politică necesară prin ministrul Dezvoltării, vicepremier, secretar de stat, arcul guvernamental de a reliza acestdeziderat. Hotărârea de Guvern este în acest moment la cabinetul meu, de secretar de stat, pentru inițiere și avizare în proxima ședință a Comisiei de Dialog Social, de unde va ajunge, în cursul verii, la Guvern.

Rep.: Ultimii ani au marcat investiții importante în infrastructura locală de sănătate. Există pe agenda Ministerului Sănătății o continuare a acestor investiții, în județul Mureș, în viitorul apropiat? Spre exemplu, la Clinica Oncologie este gata buncărul, dar acceleratorul liniar de particule încă nu este sosit.
V.L.:
Este un proiect multianual, am început cu colegii din PSD să aducem masiv fonduri pentru realizarea lui. Clădirile renovate, buncărul construit sunt dovada clară a efortului depus. Vom continua cu colegii de la PNL și USR-PLUS să dezvoltăm infrastructura sanitară mureșeană și, datorită eforturilor noastre comune la nivel central, vom reuși să aducem la Târgu Mureș acceleratorul liniar de radioterapie promis.

A consemnat Arina TOTH

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE