O nouă abordare a Comisiei Europene privind statul de drept

Viitorul raport al Comisiei Europene privind statul de drept, document anual în care este trecută în revistă situaţia democraţiei şi a respectării drepturilor omului în ţările Uniunii Europene, va include recomandări specifice pentru fiecare stat membru.

Această abordare are ca scop să ofere noi instrumente ţărilor membre ale UE pentru a evita apariţia de noi probleme privind statul de drept sau agravarea celor existente, a anunţat miercuri vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori europene şi transparenţă, Vera Jourova, într-o dezbatere în Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European.

”În pregătirea raportului, am vorbit cu autorităţile naţionale, cu organisme independente, cu profesionişti în domeniul justiţiei şi cu societatea civilă din întreaga UE. Obiectivul nostru continuă să fie ajutarea şi sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a apăra statul de drept”, a subliniat Jourova.

Noua versiune a raportului, a treia pe care o prezintă CE, se află deja în faza de redactare şi va fi gata în iunie. Întrebată în legătură cu o posibilă relaxare a normelor pentru Polonia ca urmare a rolului acestei ţări în criza refugiaţilor care fug din calea războiului din Ucraina, oficialul european le-a mulţumit cetăţenilor acestei ţări pentru eforturile depuse, dar a respins ideea unui tratament preferenţial acordat Varşoviei.

”Dacă renunţăm la respectarea regulilor privind statul de drept în ţările membre, (preşedintele rus Vladimir) Putin va câştiga în teritoriul european. Trebuie să insistăm asupra unui sistem robust al statului de drept şi al măsurilor de protecţie democratice”, a subliniat ea.

Totuşi, Jourova a adăugat că nu sunt întrunite condiţiile pentru a aplica Poloniei mecanismul de condiţionalităţi care permite blocarea fondurilor europene atunci când sunt detectate încălcări ale statului de drept care afectează buna folosire a bugetului comunitar. La întrebările repetate ale eurodeputaţilor, Jourova a explicat că Polonia continuă să judece faptele de corupţie, fraudă şi conflicte de interes şi că, în consecinţă, ”nu abuzează” de resursele comunitare.

Jourova a amintit că ţările europene ale căror planuri de relansare au fost deja aprobate pot folosi fondurile pentru îmbunătăţirea situaţiei statului de drept şi a notat că unele state membre fac deja ”investiţii-cheie în domenii precum digitalizarea justiţiei”.

Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional.

(E.T.)

( www.agerpres.ro )