Curiozități despre râul Mureș. De unde vine numele și legenda care spune că s-a format din lacrimi

Denumirea de Târgu Mureș a orașului a fost adoptată în timpul administrației interbelice. Numele municipiului, la fel ca și cel al județului are legătură cu râul Mureș, principalul curs de apă care traversează orașul. În trecut, acesta avea trei brațe, însă astăzi a rămas doar unul. În acest articol vă prezentăm câteva curiozități despre râul Mureș.

Mureșul are o lungime de aproape 800 de kilometri și curge în România și Ungaria, vărsându-se în Tisa. De asemenea, marchează frontiera dintre România și Ungaria pentru o distanță de 22,3 kilometri. Trece prin orașele reședință de județ Târgu Mureș, Alba Iulia, Deva și Arad. În râu se găsesc mai multe specii de pește, precum crapul, somnul, caras, mreană, scobar sau clean.

În perioada antichității, râul Mureș a fost o cale navigabilă folosită intens pentru comerț. Herodot a menționat râul încă din anul 484 î.Ch. sub denumirea de Maris, care în limba scitică înseamnă „hotar”, potrivit istoricului Bogdan Petriceicu Hașdeu. Pentru că era important și din punct de vedere strategic, din timpul războielor dintre daci și romani a fost intens disputat. Potrivit istoricilor, armata romană a depus eforturi considerabile pentru a controla Mureșul, astfel încât să aibă un avantaj împotriva apărării dacilor.

În timpul operațiunilor militare din cel de-al doilea război dintre romani și daci, un detașament din legiunea romană cu viitorul împărat Hadrian în frunte, pe atunci guvernator al unei provincii, a pătruns în Dacia pe Valea Mureșului, folosindu-se și de flota fluvială. Istoricii cred că apoi romanii au transportat pe Mureș diferite materii prime.

Orașul preistoric din Valea Mureșului

În timpul săpăturilor arheologice din anii 2010 realizate pe traseul autostrăzii Deva-Sibiu s-a descoperit că Valea Mureșului oferea condiții optime de locuire a comunităților din Epoca de Piatră. În 2011, peste 10 hectare din ceea ce ar fi fost cel mai vechi „oraș” din Transilvania au fost cercetate de specialiști .

Arheologii au confirmat existența, în urmă cu peste șase milenii, a unei așezări pe o suprafață întinsă, cu fortificații din lemn și numeroase bordeie din lut, în apropiere de Turdaș.

Au fost descoperite numeroase obiecte de ceramică, dar și rămășițele unor cuptoare, iar specialiștii au tras concluzia că orașul ar fi fost un fel de centru de producție și de distribuție a ceramicii în zonă.

„Valea Mureşului constituia cea mai importantă şi, probabil, unica modalitate de comunicaţie a epocii, atât prin uşurinţa cu care putea fi parcursă, cât şi datorită condiţiilor prielnice pe care le oferă terasele ei. Ea face legătura, spre est, cu Podişul Secaşelor şi Podişul Transilvaniei, iar, spre vest, cu Banatul, de unde se poate continua drumul spre Câmpia Tisei, Dunărea mijlocie şi zonele central–europene sau se poate merge spre sud, în Peninsula Balcanică”, se arată în volumul „Cercetările arheologice preventice de la Turdaș-Luncă, județul Hunedoara. Campania 2011”, editată de profesorul universitar dr. Sabin Luca.

De asemenea, pe malul Mureșului au fost descoperite, printre rămășițele așezării preistorice de la Tărtăria, județul Alba, potrivit unor istorici, primele dovezi arheologice ale folosirii scrierii în Europa. Este vorba despre trei tăblițe de lut descoperite în 1961. Aceste artefacte ar data de peste 5.000 de ani și reprezintă o formă rudimentară de scriere, potrivit arheologului Nicolae Vlassa, cel care a condus cercetările arheologice.

Curiozități despre râul Mureș. Legenda

Există și o legendă legată de râul Mureș. Se spune că un împărat și soția sa aveau doi băieți pe care îi chemau Olt și Mureș. Cei doi semănău foarte bine fizic, însă aveau temperamente total diferite. Dacă Olt era foarte aprig la mânie, Mureș era foarte calm și ascultător.

La un moment dat a izbucnit un război puternic, iar în fruntea oștilor a plecat împăratul, dar nu s-a mai întors. După câțiva ani, când au mai crescut, cei doi fii au plecat pe urmele tatălui său, să afle ce s-a întâmplat cu el.

Înainte de a pleca la drum, cei doi i-au cerut binecuvântarea mamei lor. Inițial, a fost tristă și temătoare pentru faptul că vor pleca în lume și ar putea avea probleme. Însă, impresionată de dorința lor, le-a dat binecuvântarea, dar i-ar rugat să meargă mereu împreună și să nu se abată de la drumul lor.

Cei doi nu au ascultat dorința mamei lor și la scurt timp după ce au pornit la drum s-au certat, iar Olt a luat-o spre sud, iar Mureș spre nord. Mama lor a aflat că s-au certat, a plecat după ei să-i împace, însă nu i-a mai găsit. În timp, lui Mureș a început să i se facă dor de fratele său, s-a întors spre sud să-l găsească, însă nu a reușit. Mama lor a plâns atât de tare că nu și-a mai văzut băieții, iar cei doi au mers pe drumuri separate, încât lacrimile s-au transformat în două râuri – unul este Oltul, care își urmează cursul cu viteză și spumegă, iar celălalt e Mureșul, care trece domol.