Amira Najjar, fostul președinte al Consiliului Județean al Elevilor Mureș, reflecții asupra mandatului 2022-2023 Interviu
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 494 Vizualizări

Amira Najjar, fostul președinte al Consiliului Județean al Elevilor Mureș, reflecții asupra mandatului 2022-2023

Amira Najjar, fostul președinte al Consiliul Județean al Elevilor Mureș, a oferit cotidianului Zi de Zi un interviu, în contextul apropierii noilor alegeri ale Consiliului. Absolventă a Liceului „Lucian Blaga” din Reghin, organizator al unei conferințe TEDx, mentor în cadrul Academiei ThinkUp, voluntar în cadrul organizației caritabile Narada și în cadrul Organizației Salvați Copiii România și coordonator al unei conferințe marca American Council, Amira Najjar a oferit cotidianului o descriere retrospectivă asupra activităților și modului în care Consiliul s-a implicat în viața elevilor.

Reporter: După ce principii se ghidează Consiliul Județean al Elevilor?

Amira Najjar: Noi mergem foarte mult pe etică; etica este foarte importantă pentru noi. Și pe responsabilitate. Avem o responsabilitate foarte mare de a duce mai departe vocea elevilor și de a o face cunoscută.

Rep.: Câți membri are Consiliul din județul Mureș?

A.N.: Președintele fiecărui liceu face parte din Adunarea noastră generală. Dacă președintele nu poate participa la adunări sau la orice fel de activitate realizată de noi, el are dreptul și obligația de a trimite pe altcineva din biroul lor. Iar în biroul executiv suntem cinci membri, un președinte, doi sau trei vicepreședinți și un secretar.

Rep.: Ce activități ați realizat până acum?

A.N.: Noi ne-am axat foarte mult pe activități de dezvoltare personală și am colaborat cu Inspectoratul Școlar Județean Mureș, cu Comisia pentru tineret din Mureș, cu Agenții anti-drog, cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, cu care am dezvoltat foarte multe activități. Și am început să facem niște workshop-uri de dezvoltare personală, în care aducem diverse persoane care îi ajută pe membrii noștri să se dezvolte atât personal, cât și profesional. Facem cu ANITP-ul astfel de workshop-uri în fiecare an, când e Ziua Națională împotriva traficului de persoane. Noi aducem elevi care participă la activități. Ei au mai multe proiecte pe partea asta, în care vin tot felul de persoane care povestesc întâmplările lor, ni se dau niște cazuri concrete, pe statistici. Asta îi ajută pe elevi să vadă că nu tot ceea ce apare pe Internet este și adevărat. La fel și pe partea legată de Agențiile anti-drog; avem foarte multe proiecte cu ei.

Rep.: La nivel județean, în mod concret, cum ajutați elevii?

A.N.: Dacă apar anumite probleme în liceul din care fac ei parte, noi discutăm cu Consiliul de acolo, încercăm să rezolvăm cât se poate de bine problema. Dacă vedem că nu există o oarecare comunicare, putem trece mai departe: discutăm direct cu direcțiunea liceului. Și, ulterior, dacă se poate merge și mai departe de atât, avem o strânsă legătură cu Inspectoratul Școlar Județean. Împreună cu ei încercăm să luăm cele mai bune decizii pentru elevii mureșeni. Dar cele mai importante proiecte pe care noi le-am dezvoltat au fost cele pe partea de drepturi ale elevilor. Am observat că nu în toate liceele li se respectă drepturile, nu în toate liceele le este auzită vocea. Atunci am încercat să introducem diferite activități în care să facem cunoscută problematica asta.

Rep.: Care a fost rezultatul acestor activități? Ați reușit să vă atingeți scopul de îmbunătățire a experienței elevilor?

A.N.: Am reușit să introducem în fiecare liceu un consiliu. Chiar dacă, prin regulamentul Consiliului fiecare liceu trebuie să aibă un consiliu școlar, în unele licee, poate, problema apare din partea elevilor – nu voiau să se implice, nu credeau că sunt îndeajuns de buni să facă parte dintr-o anumită structură. Și am reușit pe parcursul mandatului să introducem în toate liceele un consiliu. Iar, probabil, din mandatul următor, se va introduce și în școlile gimnaziale, un Consiliu Județean Junior.

Rep.: Ați postat mai multe inițiative legate de pandemie. Ce schimbări ați adus în mediul educațional în acea perioadă?

A.N.: Am reușit, împreună cu restul Consiliilor Județene, să introducem o oarecare marjă de intimitate în rândul elevilor în mediul online și educația remedială. Noi am încercat să mergem pe partea de educație remedială pentru liceele și elevii din mediul rural. Acolo era o problemă foarte mare: nu aveau acces la internet, nu aveau calculator. Am reușit, alături de alte structuri, să introducem, măcar la o parte din elevi, educația remedială.

Rep.: În lumina evenimentelor recente, care a fost poziția Consiliului în perioada grevei?

A.N.: În timpul grevei, toți elevii au fost afectați, mai ales cei din anul terminal. Greva a apărut ca un impediment pentru noi, fiind o incertitudine. Nu știam dacă vom mai da examenul național, dacă mai putem merge la facultate. Iar pe partea de consiliu, am încercat cât se poate de mult să îi înțelegem pe profesori, am fost alături de ei și, în continuare, suntem alături de ei. Ceea ce se întâmplă în sistemul educațional din România este un lucru catastrofal.

Rep.: Cum a fost experiența ta ca președinte?

A.N.: Eu am început ca vicepreședinte în Consiliul Județean. Am candidat în clasa a X-a pentru funcția de președinte în Consiliul Școlar în liceul meu, Liceul „Lucian Blaga” din Reghin. Ulterior, anul trecut, prin martie, am devenit președinte aici. A fost multă muncă. Am avut o responsabilitate enormă, având atâtea consilii cu care trebuia să lucrăm și să colaborăm și nu tot timpul era ușor. Dar, per total, știu că m-a dezvoltat foarte mult, atât personal, cât și profesional și mă va ajuta foarte mult și pe viitor.

Alexandra BORDAȘ

Interviu publicat în ediția print a cotidianului Zi de Zi din 13 iulie

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Citește și:

Recomandari

Recent
Popular
Etichete


Citeste Zi de Zi Online


 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE