Robert Tripon, recompensat pentru cercetare în oncologie

Unul dintre finaliştii Galei Studenţilor Români din Străinătate nominalizat la categoria Studentul Erasmus al Anului a fost Robert-Gabriel Tripon, student în anul VI la Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş. Selecţia lui s-a datorat stagiului de trei luni efectuat în cadrul programului Erasmus de Plasament la St. George’s University of London, Centre for Molecular and Metabolic Signalig unde a fost implicat în cercetarea privind tratamentul genetic al cancerului.

Reporter: Ce a însemnat pentru tine această nominalizare la Gala Studenţilor Români din Străinătate?

Robert Tripon: A fost o recompensă pentru toată activitatea mea extracurriculară. Din anul I mi-a plăcut cercetarea şi am fost foarte norocos, spre deosebire de colegii mei, că am fost sprijinit de catedra de Biochimie. În anul I am reuşit să începem o cercetare care în anul II s-a finalizat cu o publicaţie. Am mai primit două disctincţii, una în anul III şi una în anul V, dar aceasta este cea mai mare. Mă sprijină şi mă asigură că sunt lucruri bune ce am reuşit să fac până acum.

Rep.: Povesteşte, te rog, în câteva cuvine despre activitatea ta extracurriculară din străinătate.

R.T.: Bursele Erasmus m-au ajutat foarte mult. Am început în anul I cercetarea cu schimburi de câte două săptămâni la alte universităţi şi Erasmus, la finalul anului III, a fost o treaptă importantă pentru că a durat trei luni. Am lucrat trei luni într-un laborator de cercetare. În două săptămâni nu se poate termina o cercetare ca să ajungem la rezultate. În trei luni, cu ocazia Erasmus-ului a fost prima oară când am văzut toţi paşii cercetării, am ajuns la un final, iar al doilea Erasmus pe care l-am obţinut în anul V a durat pe toată durata semestrului. Acolo am avut şansa să particip în cercetare timp de cinci luni. Prima bursă a fost în Italia, la Palermo, unde am cercetat efectul unui medicament asupra unei linii celulare canceroase de cancer de prostată şi am analizat mai multe aspecte. Însă doar la invazie am găsit ceva statistic semnificativ, ceva ce nu a mai fost descris în literatura de specialitate. Am caracterizat această invazie, capacitatea de metastază a cancerului de prostată şi apoi a fost descris şi prezentat la conferinţa Young European Scientists Meeting din Portugalia.

La Londra cercetarea nu s-a finalizat cu un articol, însă acolo am clonat linii celulare umane în care am introdus o genă artificială. Noi am construit această genă, am introdus-o prima oară într-o singură celulă. Am clonat-o ca să vedem efectele. Clonarea celulei înseamnă să avem două, trei sau mai multe celule cu acelaşi genom, aceeaşi caracteristică genetică. Rep.: Care a fost scopul acestui experiment?

R.T.: În amândouă cazuri şi la Palermo şi la Londra am fost într-un laborator de cercetare oncologică. Iar linia de celule pe care am lucrat în Anglia a fost tot linie canceroasă care a avut activată o genă oncogenă. Iar noi, în scop curativ, ca tratament, am creat o altă genă care să anihileze gena canceroasă. Sperăm, cercetătorii, ca într-un viitor apropiat sau îndepărtat tratamentul să nu fie medicamentos, să fie genetic. Tratamentul genetic constă în introducerea unei gene bune, care să schimbe gena greşită, rea din celula canceroasă reschimbând-o în celulă sănătoasă. Cercetările sunt avansate în acest domeniu şi a fost foarte important programul Erasmus pentru mine, pentru că acele lucruri nu le puteam vedea, învăţa şi să le fac cu mâna mea în ţară. E sigur că cercetările pe care le-am făcut în Anglia sau Italia sunt cercetări de top, dat fiind faptul că aceste universităţi sunt în clasamentul mondial pe primele locuri.

Rep.: Unde te vezi în viitor, după ce vei termina Facultatea de Medicină? Ce specialitate vei alege?
R.T.: Am fost convins că voi face oncologie ca şi parte clinică şi în acelaşi timp şi cercetare. Am văzut că în străinătate aşa funcţionează. Există clinicieni care sunt şi conducători de echipe de cercetare. Acesta ar fi visul meu, să le îmbin pe cele două. Însă la Palermo, în Italia, am văzut că oncolgia, partea clinică, este foarte tristă şi nu sunt sigur că aş putea face faţă toată viaţa să lucrez în acest domeniu şi mi-am schimbat opţiunea spre oftalmologie şi chirurgie oftalmologică unde iar cercetarea este foarte dezvoltată. O să mă reprofilez în cercetare oftalmologică. Momentan învăţ pentru Rezidenţiat şi mi-ar plăcea să încep Rezidenţiatul în oftalmologie la Târgu Mureş. Vreau să fac un doctorat şi Şcola Doctorală să fie neapărat în străinătate, la o universitatea bună, poate în Anglia.

Rep.: Vei reveni să practici medicina aici, în ţară? Cum vezi sistemul sanitar românesc?

R.T.: Sistemul sanitar românesc este un sistem sanitar foarte bun. Nu funcţionează pentru că nu sunt destui oameni care contribuie la bugetul sistemului ca să fie destul pentru asigurarea serviciilor medicale pentru întreaga populaţie a României. Consider că sistemul este foarte bun şi ar funcţiona, dar trebuie făcute mici schimbări. Dacă voi reveni în ţară… după Şcoala Doctorală din străinătate, în funcţie de ce opţiuni o să am, o să pot decide.