Trianon

Am stat mult în cumpănă înainte de a pune titlul acestui editorial şi mi-am stăpânit pornirea de a fi ironică. Din respect pentru colegii mei, din respect pentru toţi maghiarii care îmi sunt prieteni, din respect pentru toţi cititorii noştri care nu s-au lăsat manipulaţi de această peliculă pe care eu am numit-o un film de un patetism penibil.
Într-adevăr, aşa cum spunea unul dintre colegii care au dezbătut azi filmul pe freeex.org (un forum pentru jurnalişti), poate că nu filmul în sine, ci problema – pentru că există o problemă – ar trebui să constituie un subiect de dezbatere. Trăim în 2005 şi ar trebui să încercăm să-i determinăm pe cei care mai visează în alb-negru la secolul XIX să se trezească. Nu de vocea lui Vadim ar trebui treziţi, dar nici cea de a unor regizori şi istorici pentru care noi suntem cobai, iar ei câştigă bani.
Acum realizăm că ministrul Culturii, Mona Muscă, a făcut o mare greşeală punând acest film sub interdicţie. Le-a făcut autorilor un serviciu imens – o publicitate gratuită de zeci de mii de euro –, iar pe cei amendaţi pentru difuzarea lui nişte victime.
De fapt Trianonul a fost versiunea organizată şi filmată a ceea ce se întâmplă de 15 martie, Ziua Naţională a Ungariei, la Monumentul Secuilor Martiri: un recital din poeţii maghiari, care scriu despre durerile poporului, îndeamnă la lupta cea mare, trezire etc.
“Ieri mi-am dat seama că pelicula nu şi-a atins scopul vis-a-vis de audienţa din România. Pentru a avea efect aici, trebuia făcută o manea cu ajutorul lui Adrian Copilu’ Minune. “Trianonu’, Trianonu’, mare durere la unguru’!”, sau cam aşa ceva”, a spus un coleg de breaslă, Oliver Kiss de la publicaţia Szabadsag din Cluj.
Majoritatea consideră că vizionarea a fost pierdere de timp, dar poate că drama acelor oameni nu trebuie privită atât de superficial. Toată treaba este că, din punct de vedere artistic, toţi cei care au realizat filmul au reuşit să facă un gulyas nedigerabil. Ar mai fi rămas partea de documentar, dar era atât de sufocată de lirică încât în afară de nervi, altceva nu-ţi putea trezi.
Şi a mai rămas ceva: intenţia realizatorilor, care mă îndoiesc că a fost cea mai bună. Altfel de ce minciuna că filmul a fost interzis în Ungaria? Pelicula rulează şi face încasări de 200 000 de euro.
Aşa că nu ştiu cine greşeşte mai mult: cine manipulează pe bani frumoşi şi scoate drapelul patriotismului sau cei care aruncă acest film la lada de gunoi, cu riscul de a jigni istoria unui popor.
Cel puţin Michael Moore, a avertizat la începutul controversatului său Fahrenheit 9/11: “You are going to be manipulated!”.
de Cora MUNTEAN