Aş vrea sã fiu mãtuşa lor!

Ca de obicei, când mã iau dupã ce zice Popeasca, o încurc. Asearã m-am aşezat în fotoliu şi i-am spus lui Ionescu sã mãnânce ce l-o ajuta Dumnezeu, cã eu am program de documentare. A mârâit el o leacã, dar pânã la urmã s-a descurcat. Asta mi-a amintit de un banc, i l-am spus şi lui şi mi-am vãzut mai departe de telecomandã. Bancul sunã aşa, pe scurt, cã cicã nu am spaţiu cât vor muşchii mei: o femeie se plânge alteia cã soţul ei vrea numai mâncare şi sex deloc. Prietena ei o sfãtuieşte sã se îmbrace provocator: ciorapi negri, chiloţi negri, sutien negru, pãlãrie neagrã. Ceea ce şi face. Când vine soţul acasã o priveşte şi o întreabã: "Ce mâncãm astãzi Zorro?".
Am stat mult şi m-am gândit dacã vreun nepot de-al meu nu este mare om politic. Uite, acum ar fi o ocazie excelentã sã mã aleg şi eu cu ceva bani. Aş da un anunţ în ziar, dar nu ştiu dacã e legal. "Mã ofer sã fiu mãtuşã pentru cine are bani de curãţat". Cred cã m-aş alege şi eu cu ceva, mai ales cã ştiu şi cu ce se mãnâncã bursa. Când am auzit-o pe Mili birmaneza plângând, mi-am dat seama cã a apãrut Mircea Radu şi m-am trezit din moţãialã. Aşa cã ştirile le-am pierdut, dar dacã nu mã absoarbe foarte tare intriga din "Lacrimi de iubire", mã uit pe Realitatea, cã oricum la ãştia ştirile se repetã obsesiv. Cred cã în afarã de douã subiecte fierbinţi, gazele şi mãtuşa lui Nãstase, nu se aratã ceva interesant. Mã întreb totuşi de ce junul Şereş ţine morţiş sã-i administreze lui Bãsescu un perdaf. Cã el chiar nu scapã aşa uşor ca Lavinia, cu trimisul pe centurã. Apropo de Lavinia. Fãtuca asta m-a dezamãgit rãu. Dacã nu aş fi votat-o, mi-ar fi fost indiferent, dar aşa…Tot stau şi mã întreb dacã mai este deputat de Mureş. Adicã, dacã mai este în Parlament, mai precis. Cã pentru ea, ori la circ, ori în parlament, tot aia e! Nu ştiu de ce plânge Mili, cã Mircea Radu se dovedeşte jalnic cu invitaţii lui. Unii sunt mai degrabã buni de dus la medic, cum era şi copila aceea de 20 de ani care povestea nonşalant cum iubitul ei, de 50 de ani, o ducea sã facã sex într-o pãdurice, domiciuliul conjugal fiind ocupat de fosta soţie.
În sfârşit, cum pe plan local nu se întâmplã nimic notabil, ieri dimineaţã am zis sã merg la un internet- cafe; sã vãd dacã mi-a scris Popeasca şi dacã au postat articolul pe site. Am crezut cã mor la net. Puştii mã priveau ca pe o descoperire arheologicã şi, în plus, Popeasca mi-a scris un mail foarte dur. Cicã de ce am îndrãznit sã-i public poza cu bãştinaşii, cã dacã face Popescu infarct, îl înmormântez eu? Chiar, la asta nu m-am gândit. Aşa cã trebuie musai sã ascund ziarul. Dar nu pot cã i-am spus cã am preluat rubrica neveste-si. Ce încurcãturã! Numai Dorin Florea mã poate scoate din ea. Oare sã-i propun sã declare cã el a trimis-o pe Popeasca în Congo sã vinã cu investitori? Da' nu cred cã o suportã. La urma urmei îi este dator cã doar Popeasca a fost cu Alianţa D.A. şi astãzi el este şeful unei aripi a ei. Ups, cu ocazia asta îi pot propune sã-i fiu şi mãtuşã. Eeeeeeee, nu se ştie când are omul nevoie de o rudã care sã devinã bogatã peste noapte. Dacã e nevoie mã mut şi într-o garsonierã, cã oricum plãtim prea mult pentru 3 camere. Vorba unui ziarist de la centru: "tu-i mãtuşa lui de partid". Nu-i mai bine de Iliescu? Sãrac şi cinstit, mã rog, cu ultima, e discutabil.

Ioneasca, de la doi