Cu pandemia la psiholog

Multă incertitudine și stres. Dezinformare sau informare greșită. Singurătatea își face tot mai mult loc în viețile oamenilor, ipohondria devine un reflex. Griji, anxietăţi, comportamente extreme ce sapă o prăpastie adâncă între vaccinați și nevaccinați. Fiecare vrea să mențină un echilibru lăuntric, să facă un slalom, câte-un zig-zag cu care să mai fenteze pandemia, în acest sens, câteva sfaturi ne dă Lucia Moldovan, psiholog clinician principal SCJU Târgu Mureș, Psihoterapeut – Formare Terapie Eriksoniană.

Reporter: Pandemia ne-a dat peste cap toată viața, ne-a schimbat obiceiurile sociale, a făcut să rodească în noi suspiciunea, nesiguranța și teama. De ce?

Luci Moldovan :Pandemia, un subiect care continuă să fie prezent inevitabil în orice discuție. Martie 2020,aveam agendele pline cu planificări legate de vacanțe, city-break-uri, festivaluri, concentrați pe succesul profesional și social. Pandemia a adus în viețile noastre un dezechilibru, reușind totuși, să scoată la suprafață capacitatea de adaptare și supraviețuire. Apariția pandemiei a determinat o schimbare a comportamentului uman, a stilului de viata și a realității în care trăim. În primul rând avem sentimentul de incertitudine. La nivel de reacție primara, mintea noastră, este supusă imposibilității de a avea o reprezentare, acest aspect ne fragmentează sentimentul de siguranță. Este o experiență complet nouă, fiecare o gestionează prin propriul filtru, starea de disconfort psihic inducându-se la nivel global, nu doar individual.

Reporter: Cum putem păstra un echilibru în situația dată?

Lucia Moldovan: Această perioadă, cu siguranță ne impune o protecție suplimentară, însă, fără a se reacționa exagerat. Există posibilitatea ca diverse frici să se transforme în fobii, dezechilibre psihice, putând apărea-comportamente obsesiv-compulsive (spălat excesiv pe mâini), respingere sociala, amânarea sau evitarea vizitelor, abuz de alcool, medicamente sau diverse substanțe.

Starea de incertitudine este puternic prezentă, acceptarea ei, este bineînțeles ceea ce ne dorim. Sensul se pierde, deoarece sensul nu există în incertitudine, însă poate să apară când ne așteptăm mai puțin. Este important să recunoaștem prin ce trecem. Să înțelegem de ce facem, ce facem. Dacă permitem sentimentelor pozitive să se întâmple, ele ne vor da putere, altfel, vom fi victime. Ce bine ar fi să ne dăm seama cât mai des că ne rotim într-un malaxor emoțional, căutând lucruri pe care ne este greu să le definim și poate mai rău decât atât, să le înțelegem sensul. Ne lăsăm duși de val, de un curent pe care îl percepem mai puternic decât voința noastră.

Reporter: Ce putem face pentru a ne ajuta?

Lucia Moldovan: Cu toții trecem prin diferite niveluri emoționale, frică, durere, tristețe frustrare, neputință, emoții care se manifestă în moduri diferite. Sugestia „Aceasta este doar o stare temporară”, spusa din când în când, poate să ajute. Raportarea cognitiv iraționala ” Nu pot tolera/ Este o catastrofă/Nu trebuia sa se întâmple” adâncește și mai mult starea pe care o experimentăm.

Răspunsurile psihologice dintr-un stil de gândire/cognitiv rațional sunt recomandate. Astfel, se nasc răspunsuri adaptative la situația problematică : „Pot tolera situația deși este greu, mă pot bucura de viață în continuare/Mi-aș fi dorit să nu se întâmple, dar accept faptul că există și fac tot ce este omenește posibil pentru a-i reduce impactul/Viața este cum este, o pot influența doar în anumite privințe, știu ca dorința mea nu devine obligatoriu realitate”.

Reporter: Îngrijorarea este un semnal de alarmă?

Lucia Moldovan: Nu, este absolut normal să fim îngrijorați, îngrijorarea apare în mod natural în astfel de situații, important este să ajungem în faza de analiză rațională, flexibilitate cognitivă, și anume, să ne oferim câteva minute prestabilite de noi gândurilor, fără a le lasă să ne macine întreaga zi.

Maximizarea sau minimizarea situației cu care ne confruntăm, cei doi poli ai curbei lui Gauss, se bazează pe frică, migrarea spre centru aduce acel echilibru de care avem nevoie. Să întâmpinăm ziua de mâine cu speranța, un plan, un scop, focalizare pe stările care ne aduc beneficii, să fim solitari, să devenim echilibrați în tot și toate. Puterea exemplului prin fapte și nu doar prin cuvinte, ne va ajuta să traversăm și să depășim aceasta perioadă. Ca să-l citez pe Charles Caleb Colton, „Speranţa vede invizibilul, simte intangibilul şi împlineşte imposibilul.”