Liderii occidentali strâng rândurile

Liderii statelor G7 – grupul ţărilor industrializate – s-au reunit duminică la castelul Elmau din Alpii Bavarezi, iar marţi va urma summitul NATO de la Madrid, la ambele evenimente urmând să ia cuvântul prin videoconferinţă şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Șefii de stat şi de guvern occidentali vor strânge rândurile, în timp ce războiul din Ucraina pare să se prelungească.

În Germania, cancelarul Olaf Scholz este gazda preşedintelui american Joe Biden şi a conducătorilor Canadei, Franţei, Italiei, Japoniei şi Regatului Unit. Subiectul principal va fi continuarea sprijinului pentru ucraineni, la patru luni de la declanşarea invaziei ruse. Scholz a reamintit săptămâna atrecută că ajutorul pentru Ucraina va necesita „perseverenţă”, deoarece nu se întrevăd prea curând eventuale negocieri de pace între Kiev şi Moscova. El a cerut un „Plan Marshall” pentru reconstrucţie, care va costa miliarde şi va implica „mai multe generaţii”.

Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Pentru alianţă mai există însă un subiect legat de acesta: extinderea prin primirea Finlandei şi a Suediei, blocată deocamdată de Turcia. NATO pregăteşte un nou „concept strategic”, prima revizuire a foii de parcurs a alianţei din ultimii zece ani. Va fi vorba de o poziţie mai dură faţă de Rusia şi că vor fi anunţate planuri de întărire a flancului estic. Pentru prima oară, conducătorii celor 30 de ţări vor menţiona şi provocările prezentate de China.

Luni, când se va adresa G7, Zelenski urmează să ceară din nou mai multe arme şi noi presiuni asupra Rusiei. Însă la summitul grupului vor participa şi reprezentanţii Indoneziei, Indiei, Senegalului, Africii de Sud şi Argentinei. Se emite astfel un semnal important în contextul ameninţării crizei energetice în Europa, după ce Rusia a redus mult livrările de gaze, şi al scumpirii alimentelor, care afectează deja multe regiuni.

„Miza crucială este convingerea multor ţări non-occidentale, sceptice faţă de sancţiuni (împotriva Rusiei – n. red.), că Occidentul ţine cont de preocupările lor”, observă Thorsten Brenner, directorul Global Public Policy Institute. India, Senegalul şi Africa de Sud s-au abţinut de la votul asupra unei rezoluţii prin care ONU a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia.

„Agresiunea Rusiei a adus în atenţia celor şapte ţări că au nevoie unele de altele”, apreciază cercetătorul Stefan Meister de la institutul german DGAP – cu atât mai mult cu cât inflaţia şi ameninţarea crizelor energetice şi alimentare pun la încercare rezistenţa comunităţii internaţionale. La Munchen, mai multe organizaţii neguvernamentale mondiale au chemat la o manifestaţie care să readucă în atenţie şi criza climatică, o altă ameninţare în primul rând pentru economiile emergente, la fel ca şi cea a penuriilor de alimente.

„Sunt foarte preocupat de o eventuală revenire asupra angajamentului G7 de a pune capăt finanţării internaţionale a combustibililor fosili”, în contextul penuriei de gaz rusesc, avertizează Christoph Bals, director politic al organizaţiei neguvernamentale Germanwatch. Laurence Tubiana, care a contribuit la Acordul de la Paris, consideră că criza alimentară, cea a datoriilor şi cea a mediului au „aceleaşi rădăcini: depedenţa noastră de combustibilii fosili” şi cere G7 să planifice eliminarea completă a acestora.

( www.agerpres.ro )