Paul Săplăcan, dietetician nutriționist. Mâncăm prea mult și ne mișcăm prea puțin

În acest interviu am stat de vorbă cu Paul Săplăcan, nutriționist dietetician, pentru a afla direct de la sursă câteva trucuri pentru cei care doresc să se hrănească sănătos, să arate bine și să aiba energie și vitalitate. Citește pentru a descoperi multe lucruri interesante pe care le poți pune în practică.

Când ați știut că vreți să deveniți nutriționist-dietetician?

Am devenit interesat de acest subiect în urmă cu mai bine de 10 ani, când, observând că nu reușesc nicicum să cresc în greutate, deși mie mi se părea că mănânc suficient sau chiar mai mult decât suficient (cu accent pe ‘mi se părea’), am început să caut informații care să mă ajute să ‘dezleg misterul’. Tot citind și învățând, mi-am dat seama cât de puțin știam, de fapt, și cât de greșite sunt cele mai multe concepȚii pe care oamenii le au legate de acest subiect. După un timp, știind că în oraș există Facultatea de Nutriție și Dietetică în cadrul UMFST, am decis să mă înscriu și să încerc să îmi transform pasiunea într-o carieră. În principal lucrez online, cu ședințe video pe platforma Zoom, dar, la cerere fac și consultații, cu programare, la Centrul Del Alma, pe strada Secerei nr. 37.

Ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă? Ce anume trebuie să mâncăm, când şi cum?

Alimentația sănătoasă înseamnă o alimentație care îți aduce toți nutrienții de care coprul tău are nevoie pentru a funcționa în mod eficient. Aceste nevoi sunt diferite de la om la om, în funcție de caracteristicile sale și de stilul său de viață, astfel încât răspunsurile la întrebările ce, când, cum și, mai ales, cât trebuie să mâncăm pot fi extrem de diferite de la o persoană la alta. Ca idee generală, o alimentație care conține multe legume, fructe, cât mai puține alimente procesate, dulciuri, băuturi alcoolice, va fi mereu una sănătoasă, dar persoanele care își doresc să atingă obiective precum slăbitul sau câștigatul de masă musculară au nevoie de un plan mai exact.

Care sunt cele mai frecvente mituri şi idei preconcepute legate de nutriţie pe care încă le mai întâlniţi?

Cele mai frecvente mituri cu care mă întâlnesc se referă la factorii care provoacă îngrășatul. Multă lume preia de pe internet, de pe la tv sau de la familie/prieteni informații parțial sau complet gresite, ajungând sa demonizeze anumite alimente, nutrienți, ore de masă sau predispozitii genetice. Problema cea mai gravă este că, dând crezare acestor mituri, ei pot ajunge să creadă că e extrem de complicat să mănânci corect sau că e chiar imposibil, din cauza ‘geneticii’. De cele mai multe ori adevărul e cât se poate de simplu: mâncăm prea mult și ne mișcăm prea puțin.

Mâncatul seara îngrașă – adevărat sau fals?

„Mâncatul seara îngrașă” e unul din cele mai răspândite mituri și prinde atât de bine la populație pentru că are la bază o idee care sună foarte logic: mâncare = energie. Noaptea dormim, deci nu avem nevoie de energie, prin urmare tot ce mâncăm seara se duce în depozitele de grăsimi. Dar această idee este greșită pentru că nu consumăm energie doar cand ne mișcăm. De fapt, cea mai mare parte a energiei pe care corpul nostru o consumă este utilizată pentru susținerea funcțiilor esențiale: respirație, circulația sanguină, reglarea temperaturii corporale și regenerarea celulară, iar aceste funcții nu se opresc când dormim. Există însă și o parte de adevăruri în acest mit, dar aceasta are legătură cu obiceiurile noastre. Atunci când avem un stil alimentar haotic și ne bazăm în timpul zilei doar pe covrigi, sucuri și diverse specialități de cafea cu mult lapte și mult zahăr, corpul nu își primește nutrienții de care are nevoie, iar seara ajungem acasă foarte-foarte flămânzi și simțim nevoia să mâncăm cât mai repede, cât mai mult. Paradoxal, deși în timpul zilei pare că nu am mâncat mare lucru, tipul de alimente pe care le-am consumat au un conținut caloric mare, astfel încât după o cină extra-copioasă ajungem ușor într-un surplus caloric, stare care determină acumularea de grăsime. Așadar putem spune că da, mâncatul seara poate îngrașă, dar nu pentru că după o anumită oră alimentele și-ar schimba proprietățile.

Ce alimente ar trebui să conțină o cină super sănătoasa și la ce oră o servim?

O cină super-sănătoasă este una echilibrată, care conține un amestec din toate grupele alimentare – proteine, grăsimi, carbohidrați și fibre. Mă feresc să fac recomandări pentru că, după cum am spus ceva mai devreme, acestea pot să fie diferite de la om la om, dar cheia unei alimentații sănătoase stă în moderație. Nu există alimente neapărat nesănătoase. Chiar și pizza sau shaorma conțin nutrienți esențiali pentru corpul nostru, totul e să ne cunoaștem nevoile și să știm cum putem să potrivim acest tip de alimente într-un plan general echilibrat.

Când vine vorba de controlul greutăţii, contează mai mult numărul de calorii sau sursa acestora?

Fără urmă de dubiu, cel mai important este numărul caloriilor. Chiar și alimentele „sănătoase” pot avea multe calorii. O salată super-nutritivă cu avocado, semințe, ulei de măsline, quinoa, poate să acopere o mare parte a necesarului caloric zilnic al unei persoane care, mai apoi, nu va înțelege de ce se îngrașă, deși mănâncă „sănătos”. Surplusul de calorii duce la acumularea de grăsime, indiferent de sursa acestora.

Multe persoane susţin că, după ce au renunţat la diete, s-au îngrăşat mai mult. Care este explicaţia pentru asta?

Explicația o putem găsi chiar în întrebare, mai exact în cuvântul „diete”. O dietă, indiferent de care dintre acestea vorbim, este un plan alimentar restrictiv (uneori extrem de restrictiv) care funcționează pentru că se bazează pe un aport scăzut de calorii, iar acest deficit caloric obligă corpul să apeleze la depozitele de grăsimi pentru energie. Dietele au, insa, doua probleme majore. Prima ar fi ca ele se concentreaza pe numarul de calorii, adica pe energie, ignorand nutrientii. Corpul uman nu are nevoie doar de energie pentru a functiona, ci si de o serie de nutrienti extrem de importanti, precum proteine, grasimi esentiale, vitamine sau minerale, absenta carora (sau aportul in cantitati insuficiente) ajungând, în timp, să creeze o serie întreagă de probleme de sănătate, ca să nu mai vorbim de o permanentă senzație de foame. O a doua problemă pe care multe diete o au e că sunt foarte complicate, fie că vorbim despre mâncatul doar între anumite ore sau eliminatul complet al unor grupe alimentare. În aceste condiții, pentru cele mai multe persoane este imposibil să le ducă pe termen lung, și chiar și dintre cei care reusesc să reziste și să ajungă la greutatea dorită, o mare parte, abandonând dietele, dar având, în continuare, o înțelegere limitată asupra a ceea ce au de făcut pentru a se menține la o greutate sănătoasă, revin în mare măsură la obiceiurile anterioare și câștigă destul de repede înapoi kilogramele pierdute cu atât de mult chin. În unele cazuri se ajunge chiar și la kilograme în plus, pentru că organismul înfometat intra în „modul de supraviețuire” și încetinește puțin metabolismul încercând să conserve energia, astfel încât avem nevoie de și mai puține calorii decât erau necesare înainte să începem dieta. Atunci când aceasta este abandonată, iar noi, bucuroși că am scăpat de chin și resmenați cu gândul că nu am reușit mai mult, începem să mâncăm toate alimentele la care am visat cât timp ne-au fost interzise, până când organismul realizează că foamea s-a sfârșit si nu mai este nevoie de conservarea energiei, surplusul caloric devine chiar mai mare decât inainte, ceea ce duce, evident, la o și mai mare acumulare de țesut gras.