INTERVIU cu Daniela Cristina Fărcaș, șefă de promoție la specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar, UMFST

6 august 2023

Daniela Cristina Fărcaș este șefa de promoție a specializării Pedagogia învățământului primar și preșcolar a Facultății de Științe și Litere „Petru Maior”, din cadrul UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, absolvind frumoșii ani de studiu cu media 9,74. Am discutat cu absolventa – și viitoarea profesoară – despre anii săi de facultate, despre motivul pentru care a ales această carieră și despre planurile sale ce privesc viitorul în calitate de cadru didactic. Prin muncă și un nivel foarte ridicat de implicare, Daniela Cristina Fărcaș a ajuns la aceste rezultate bune, având planuri să predea încă din luna septembrie a acestui an.

Reporter: Unde ai făcut liceul?

Daniela Cristina Fărcaș: La Colegiul Pedagogic, atunci era Liceul Vocațional Pedagogic, la profilul Științe Sociale. Atunci, dacă m-ar fi întrebat cineva dacă doresc să fiu profesoară, aș fi zis clar „Nu”. Îmi plăceau copiii și atunci, doar că, poate, nu aveam curajul sau nu știam cum o să mă descurc cu mai mulți copii în același timp. Am urmat apoi altă facultate, dar nu m-am regăsit. Și am așteptat să vină momentul potrivit.

Rep.: De ce ai ales această specializare?

D.C.F.: A fost o idee pe care au încurajat-o părinții mei în pandemie. Mi-am petrecut foarte mult timp cu nepoții prietenului meu. Îmi plăcea să fac activități cu ei și m-am gândit la posibilitatea de a alege o carieră în învățământ, însă nu aveam curajul necesar să o aleg. Părinții mei m-au încurajat foarte mult și, astfel, am luat decizia. Așa că în 2020 am devenit studentă, iar în 2023 am devenit absolventă la Pedagogia învățământului primar și preșcolar.

Rep.: Nu doar absolventă, ci și șefă de promoție. Care a fost secretul?

D.C.F.: Cred că multă muncă, pentru că contează foarte mult să înveți încă din prima zi, să fii implicat, să-ți placă, în primul rând, ceea ce ai ales. Dacă toate se fac cu plăcere, succesul vine de la sine. Într-adevăr, e multă muncă, multă cercetare, implicare și participare la cursuri, la seminarii, unde, prin exemple concrete de la profesorii noștri, am reușit, oarecum, să ne formăm un stil personal care ne va ajuta pe mai departe.

Rep.: În ce activități te-ai implicat în timpul facultății?

D.C.F.: Am participat în primul an la o sesiune de comunicări științifice; am scris un articol despre importanța cărților în dezvoltarea copiilor, unde am luat premiul III. Și, în vara anului trecut, am fost voluntar la Fundația Noi Orizonturi, la o școală de vară în satul Cuieșd. Este o tabără pentru copiii din medii defavorizate, unde se fac activități de citire, scriere, activități matematice.

Rep.: Ce ai învățat din această experiență?

D.C.F.: Am învățat faptul că este foarte important să fii implicat în educația copiilor, în calitate de gradu didactic. Mai ales în mediul rural sau în aceste zone defavorizate, educația se face exclusiv la școală și atunci e important să fie una de calitate.

Rep.: Ce înseamnă implicarea, în mod concret, pentru tine?

D.C.F.: Noi tot vorbim la facultate de învățământ individualizat și personalizat și contează foarte mult să-ți cunoști elevii sau copii din clasă sau grupă, să știi exact unde trebuie să lucrezi cu ei, să-ți dedici timpul în a lucra cu ei, poate chiar și în afara orelor.

Rep.: Ce amintiri au rămas din facultate?

D.C.F.: Fiecare oră de practică și de predare are un loc special în sufletul meu. Fiecare a fost diferită. Am învățat să lucrez cu diferiți copii, am învățat să lucrez chiar și cu clase de 36 de copii – copii foarte buni. Momentele petrecute cu copiii sunt cele care au rămas. Și, desigur, amintirile cu colegii, alături de toate activitățile, proiectele pe care le-am făcut împreună.

Rep.: Ce faci în timpul tău liber?

D.C.F.: Îmi place să citesc, chiar și cărți pentru copii. Mă uit la seriale și îmi petrec timpul cu familia – cred că asta este cel mai important și încerc să fac cât de mult posibil să stau cu cei dragi. Și mă uit la tot felul de videoclipuri educaționale. Încerc să mă perfecționez.

Rep.: Ce planuri de viitor ai?

D.C.F.: În primul rând să-mi iau un post și aștept să-mi cunosc clasa, să-mi cunosc școala și, oarecum, să învăț împreună cu elevii cum să fiu cea mai bună pentru ei și ei cei mai buni pentru mine.

Rep.: Ce ai schimba în sistemul educațional, ca profesoară?

D.C.F.: Cred că aș lăsa copilul să fie liber, să învețe ce-i place – nu să-i fie impus – și să se pună preț pe calitate, și nu pe cantitate. Să se urmărească performanțele elevilor, dar nu în sensul în care ne stabilim niște obiective, iar, dacă copilul nu le atinge, înseamnă că nu e un copil bun. Trebuie să vedem de unde a pornit copilul și cât a reușit să evolueze. Pentru că, până la urmă, asta contează, și nu neapărat calificativul Foarte Bine în catalog.