Home / Editorial / Tinerii maghiari şi piața muncii din România

Tinerii maghiari şi piața muncii din România

Distribuie

La întrebarea ce șanse au tinerii maghiari pe piața muncii în România răspunsul ar trebui să fie firesc: la fel ca și tinerii români, însă adevărul este puțin mai diferit în cazul tinerilor care nu vorbsc limba română așa cum ar trebui.

Tot timpul era și este promovată ideea de a învăța în limba maternă, în cazul maghiarilor în limba maghiară. Însă punem prea puțin accent în cazul lor (și aici mă refer la zone locuite în mare parte de maghiari, deși ne întâlnim cu cazuri și în municipiul Târgu-Mureș) pe învățarea limbii române, limba țării.

Ca să fie mai clar la ce mă refer: sunt multe zone, cu foarte mulți tineri, unde aceştia nu vorbesc limba țării și observă mult prea târziu ce probleme creează acest lucru. Ne place, nu ne place, în România cunoașterea limbii române la nivel avansat este esențială. De ce? Să ne imaginăm, dar în multe cazuri, mai ales în rândul tinerilor maghiari, nu trebuie să ne imaginăm, doar să ne amintim, cum este să ajungi dintr-o zonă izolată, din punctul meu de vedere, după terminarea facultății pe piața muncii în România. De prea multe ori am auzit că „nu vorbește românește pentru că nu vrea”. Ar fi minunat ca problema să se rezume doar la atât. Realitatea este însă mult prea diferită. Majoritatea tinerilor, ca să fiu puțin ironică, ajungând în orașe mari la facultate, observă că limba română nu este doar o materie la școală, ci este și mare nevoie de ea.

Dacă studentul respectiv reuşeşte să învețe tot ce a pierdut timp de 19 ani, tot respectul din partea mea. Ei pot să concureze liniștit cu tineri români pentru orice post, de multe ori beneficiind și de un avantaj, cunoașterea unei a doua limbi, putem s-o numim „străină”, respectiv limba maghiară. Însă acest lucru nu este atât de ușor cât pare. Multe persoane afirmă că vorbesc „binișor”, „înțeleg tot, dar nu pot să răspundă”, mai mult, o fată cu care m-am întâlnit nu demult pe drum spre casă a zis că „dacă aș fi două săptămâni între români, aș învăța perfect”. Nu știu ce calități ar trebui să aibă cineva ca asta să se întâmple atât de repede, cum a zis ea, dar nici nu are importanță.

Tinerii maghiari din Transilvania care nu reușesc să recupereze ceea ce au pierdut au trei „super” posibilități. Prima este vechiul mod de a câștiga bani, și anume agricultura, evident în străinătate, cu alte cuvinte cules de căpșuni în diverse ţări europene, locul de muncă cel mai „la modă” în zilele noastre. Nu aș dori să intru în detalii legate de consecințele emigrației forței de muncă din România.

A doua posibilitate este tot în străinătate, într-un loc despre care nici nu îl pot numi atât de străin pentru maghiari, Ungaria. Ideea pare strălucită în viziunea multor copii, dar nu știu dacă ei chiar ne așteaptă cu brațele și porțile deschise, așa cum consideră mulți de aici. Cui îi place cuncurența mare? Plus, dacă ai plecat și apoi totuși te răzgândești și decizi că e mai bine în România, când te întorci vei observa fără dubii că ai uitat și ce ai știut până atunci.

A treia – și ultima – posibilitate este de a rămâne. Despre asta mulți am putea spune multe. Nu este ușor deloc nici de a rămâne și a încerca să găsim un loc de muncă având în vedere că oriunde mergem prima întrebare este dacă știm bine limba română. Mulți tineri cu calități bune și foarte bune sunt nevoiți să lucreze altceva față de ceea ce și-ar dori, sau ce le-ar permite abilitățile.

Se pune întrebarea, dacă au asemenea abilități, de ce nu au învățat limba română? Dacă sunt din zonele menţionate anterior, unde maghiarii trăiesc în semi-izolare, mai degrabă autoimpusă, uneori ceea ce trebuie recuperat este prea mult. Un copil (pentru că și dacă are 18 de ani este tot un copil) nu se gândește pe termen atât de lung, în cele mai multe cazuri să aleagă secția română la facultate. Acolo, unde tinerii au posibilitatea asta, aleg secțiile maghiare iar în acest caz partea cea mai grea urmează doar pe piața muncii, unde la 22, 23, 24 de ani va fi cam târziu să se trezească.

Repet, nu este vorba despre tineri care sunt din zone unde au învățat ambele limbi la nivel avansat sau la nivel de limbă maternă, sau de tineri care vin din familii mixte, ci de cei care nu vorbesc limba țării, sau o vorbesc la un nivel prea slab.

În România, și din cauza lor, dar nu numai, există o lipsă acută de forță de muncă dar și așa e greu să își găsească locuri de muncă bune în domeniul lor. Salariile sunt mici, iar condițiile de multe ori sunt sub așteptări.

Ideea de cunoaștere a limbii române la nivel avansat, care e limba țării unde trăim, ideea de a rămâne în țară o voi promova întotdeauna. Mulți care văd doar până la gard și înapoi se supără dacă aud așa ceva, precum cele scrise anterior, dar tot ce am scris am făcut-o pentru binele tinerilor de etnie maghiară care merită să trăiască cu ochii deschiși și să aibă șanse egale în țara unde s-au născut.

GÁLL Boglárka

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Între ”divertisment” și ”puțină educație”

Distribuie Marți seara a debutat la Palatul Culturii cea de a XVIII-a ediție a Festivalul …

2 comentarii

  1. Afirmatia aceasta nu este adevarata,pentru ca cei care se duc la facultate vorbesc limba romana. Totusi dupa studii s-ar angaja in localitati unde traiesc maghiari care le asteapta cu bratele deschise.Statul roman este cel care le impiedica sa se angajeze in localitati unde traiesc maghiari.Exemplu UMF Tg.Mures.Studentii vorbitori de limba maghiara nu au voie sa faca practica in limba lor materna ,nu au voie de atitea locuri la admitere ca si studentii romani ,iar dupa facultate rar sunt angajati de directorii romani ale spitalelor.
    Populatia maghiara are resursa umana pentru a scolariza medici ,si alti specialisti pe plan local ,plateste taxe si impozite statului roman ,iar conform constitutiei are voie sa foloseasca limba materna ,chiar este indicat folosirea limbii maghiara in localitati unde locuiesc si maghiari.Si totusi statul roman prin oamenii lui din teritoriu (prefect, directori de institutii,spitale ,clinici , scoli etc.impiedica vorbitorii de limba materna maghiara sa se angajeze pe campul muncii invocand diferite motive.Asa se intampla ca desi exista cerinta de vorbitori de limba materna maghiara din partea populatiei maghiare institutiile ,companiile,spitalele,scolile etc.statului roman angajeaza mai bine etnici romani veniti din toate colturile tarii , chiar si din Republica Moldova decat etnici maghiari.AStfel se poate confirma ca scopul este de a schimba componenta etnica.

  2. Într-o localitate de pe lângă Sovata o doamnă preuteasă, nu ortodoxă, afirma că și moare , dacă aude limba română în casa eiCe ziceți?Credeți asta?Eu DAAAAAAAAA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.