Eşec cu animalele de rasă

Programul "Animale de rasă" s-a transformat într-un timp foarte scurt într-un eşec lamentabil. Deşi a început cu un buget de 20 de milioane de RON şi urma să poată fi accesat de peste 1.000 de fermieri, la nivelul judeţului Mureş, doar cei care au fost informaţi din timp şi au ştiut exact despre ce este vorba, au putut depune cereri de finanţare.

Retur la buget
În Regiunea 7 Centru, din suma alocată subvenţionarii achiziţiei animalelor de rasă, mai mult de jumătate a făcut cale întoarsă la buget pentru că timpul scurt de aplicare şi condiţiile impuse au făcut imposibilă accesarea fondurilor de către fermierii care au dorit să facă acest lucru. Chiar dacă banii nu au putut fi folosiţi, ministerul a primit cereri din partea direcţiilor agricole pentru redirecţionarea fondurilor către achiziţionarea ovinelor şi caprinelor. Propunerea a fost refuzată, programul nu şi-a atins ţinta, iar banii au reintrat la buget. Pentru junincile achiziţionate, cerinţele de performanţă ale programului erau diferenţiate în funcţie de rase, după cum urmează: Bălţata românească, performanţa mamei la prima lactaţie: 5.500 kg lapte, Bruna, performanţa mamei la prima lactaţie: 4.500 kg lapte, Bălţata cu negru românească, performanţa mamei la prima lactaţie: 6.500 kg lapte, Pintzgau – performanţa mamei la prima lactaţie: 3.300 kg lapte. Pentru junincile din rasele de carne trebuia prezentată copie de pe certificatul de origine din care să rezulte că sunt rase de carne. La lansarea programului, fostul ministru Flutur estima că 1.000 de fermieri vor beneficia de acest program.

Fermierii dezorientaţi
Fermierii care intenţionau să acceseze programul "Animale de rasă", după părerea lor, cel mai interesant de până acum, nu au putut face acest lucru în primul rând din lipsă de timp.
Soluţii ar fi fost ca bovinele să poată fi achiziţionate din străinătate, puţine dintre cele incluse în oferta de vânzare autohtonă îndeplinindu-le, iar timpul derulării programului să fie măcar dublu, respectiv şase săptămâni, pentru a putea fi realizat importul. Pavel Stan din satul Moişa are în prezent 10 capete. Interesat de tot ceea ce presupune o microfermă, Pavel Stan a fost în excursie la Dorna, a fost în Ungaria şi a vizitat ferme de-acolo, ba chiar a participat la seminarii specializate pe zootehnie. De la un asemenea seminar s-a ales cu cinci doze de lichid seminal de la rasa Sharlouez, bovine pentru carne. "Am însămânţat o vacă mai bătrână, pe răspunderea mea. A murit, dar am rămas cu o viţică de carne pe care voi putea să o însămânţez", spune bărbatul. Ar fi vrut să ia bani de la programul "Animale de rasă" şi să îşi aducă nişte juninci de-afară să poată trece de la lapte pe carne, dar nu a avut destul curaj, asta pentru că a pierdut atâta vreme cu actele, a cheltuit o grămadă de bani pe vaci, pământ şi nutreţuri şi încă nu a primit nimic în schimb. "Nu ştiu ce va fi. Toată lumea îmi spune să aştept, dar nu ştiu de unde putem scoate partea de cofinanţare, dar cert este că nu pot să pierd aşa de uşor toţi aceşti bani pe care i-am investit. Voi lua dosarul şi mă voi duce cu el să cer explicaţii de la noul ministru pentru că nu este corect să vrei să faci ceva şi să nu fi ajutat, mai ales când ţi s-a promis asta", a încheiat Pavel Stan.

Norocoşii
Unii au avut un noroc mai mare în a accesa acest nou program al ministerului. Astfel, la nivelul judeţului Mureş, şapte fermieri au depus cereri pentru programul "Animale de rasă", iar dintre aceştia cinci au primit răspuns pozitiv. "Am avut şapte cereri, din care am rămas cu cinci documentaţii agreate. Oamenii au deja animalele cumpărate din Franţa sau alte ţări ale UE", a precizat Naznan Jeno, directorul executiv al Direcţiei Agricole Mureş.

Sorina SZAKACS