Zahărul mureşean e amar

Marţi, 23 ianuarie, a avut loc conferinţa anuală a Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zăhar Mureş. Cea mai mare producţie pentru anul trecut a revenit Asociaţiei "Spicul" din Sălcud. Naznan Jeno, directorul DADR Mureş, a promis cultivatorilor că va încerca să rezolve problemele legate de acordarea subvenţiei.

Conferinţa a debutat cu o informare făcută de inginerul Mircea Radu, preşedintele Consiliului de Administraţie al asociaţiei, cu privire la activitatea cultivatorilor mureşeni de sfeclă de zahăr în cursul anului trecut. Cultura de sfeclă de zahăr este printre puţinele culturi care garantează desfacerea producţiei atât la materia primă, cât şi la produsul finit. Judeţul Mureş dispune de 60.000 de hectare favorabile culturii sfeclei în Sărmaşu, Zau de Câmpie, Band, Râciu, lunca Târnavelor, lunca Mureşului şi cea a Nirajului.
Anul trecut, în judeţ s-au cultivat cu sfeclă de zahăr 3.584 de hectare, cu o producţie medie de 27,5 tone /ha din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, iar digestia în zahăr a fost de 16,35 la sută. Producţii mari, de peste 40 tone /ha, au obţinut S.C. Ceragrim Ungheni, S.A. Spicul Sălcud, S.A. Craieşti Adămuş şi S.C. Exim Agro.

Cultură cu tradiţie
Având în vedere faptul că în judeţul Mureş există o tradiţie de peste 130 de ani în cultivarea sfeclei de zahăr, cultivatorii mureşeni intenţionează să extindă cultura sfeclei pe o suprafaţă de cel puţin 7.000 de hectare, modernizarea tehnologiei de cultură prin dotarea fabricii din Luduş cu maşini şi utilaje agricole performante, un sistem de plată reciproc avantajos atât pentru procesator, cât şi pentru cultivator, dar şi o subvenţie mai mare din partea statului. Ion Armenean, preşedintele Patronatului Producătorilor de Zahăr din România şi director al Fabricii de Zahăr din Luduş, a avut de făcut unele precizări legate de producţia de zahăr. "Normele U.E. sunt foarte clare în ceea ce priveşte modul cum să ne desfăşurăm activitatea, avem o cotă de 33.325 tone de zahăr, suntem dotaţi cu tractoare şi utilaje performante, anul acesta sămânţa de sfeclă va fi achitată în totalitate de fermier, vom asigura toate inputurile, vom înfiinţa o comisie mixtă la nivelul fabricii din care să facă parte şi un fermier, în concluzie vom lucra alături de cultivatori", a precizat Ion Armenean.

Cea mai mare producţie
Asociaţia Agricolă Spicul din Sălcud a obţinut cea mai mare producţie de sfeclă de zahăr/ha din România. "Încă nu este clarificat sistemul de asigurări, anul trecut eu am aşteptat 80 de zile să vină un delegat de la societatea de asigurări pentru a constata o calamitate naturală, apoi nici la ora actuală n-am încasat cei un miliard şi jumătate de lei subvenţia din partea statului", a precizat Liviu Miclăuş, directorul asociaţiei. Referitor la această problemă, Naznan Jeno, directorul executiv al DADR Mureş, a precizat că există soluţii şi că vor fi aplicate în curând. "În câteva zile se vor clarifica şi subvenţiile pentru sfecla de zahăr, care, în mod sigur, vor fi substanţiale", a încheiat Naznan.

“Având în vedere faptul că investiţia în această cultură începe la 1 iulie şi se termină după un an de zile, nu mi se pare corect ca fermierul să crediteze pe cont propriu această investiţie, un handicap şi un risc enorm suportat numai de fermier, apoi nu este clar ce se întâmplă cu borhotul”, Ioan Pop, administrator Ceragrim Ungheni

Sorina SZAKACS