INTERVIU. Regulament în pregătire la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş: stimulentele salariale, acordate după criterii de performanţă!

Cu o adresabilitate crescută a pacienților, de la nivelul întregii țări, Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU)Târgu-Mureș a beneficiat în ultimii ani de investiții majore privind aparatura medicală și dotările, pentru creșterea confortului pacientului și un act medical de performanță. Pe viitor, aceste investiții vor continua, însă este nevoie de o finanțare consistentă și nu doar pentru acestea, ci și pentru  rezolvarea problemelor create de Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acordată fără să se țină cont de criteriile de performanță, dar și de Regulamentul de sporuri și Legea 165/2018 privind acordarea voucherelor de vacanță. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, dr. Claudiu Puiac, managerul SCJU Târgu-Mureș, a oferit mai multe detalii despre investiții, reorganizarea spitalului și măsurile întreprinse privind aspectele financiare legate de salarizare, vouchere și stimulente salariale ce vor fi acordate pe criterii de performanță.

Reporter: Cum arată o radiografie a SCJU Târgu-Mureș, la început de an 2019, și cum se pregătește pentru anul în curs?

Dr. Claudiu Puiac: Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș are caracter de spital regional de urgență și, din păcate, pentru personalul medical adresabilitatea la nivelul UPU și la nivelul secțiilor spitalului este tot mai mare, astfel încât de multe ori avem mari probleme cu preluarea pacienților din cauza faptului că suntem supraaglomerați. Încercăm să facem față tuturor urgențelor, dar am avea nevoie și de sprijinul spitalelor care ne trimit pacienți, pentru că există foarte mulți pacienți care ar putea să fie tratați în spitalele din teritoriu și care dacă ar primi acești pacienți nu ar exista această supraaglomerare la UPU, despre care se discută.

De asemenea, ar trebui mai bine gândită activitatea medicilor de familie, deoarece de vineri după masă și până luni dimineața, dar și în zilele de sărbătoare, efectiv pacienții nu au unde să se adreseze și se prezintă la UPU, ceea ce duce la o supraaglomerare și la o epuizare profesională a personalului medical de aici.

”Trebuie să facem eforturi să aducem încet, încet spitalul la nivelul secolului 21”.

Rep.: Ce proiecte aveți pentru anul 2019 în vederea modernizării bazei medicale a spitalului și creșterea gradului de confort al pacientului? Prin două proiecte derulate de Ministerul Sănătății, pe fonduri europene, și SCJU Târgu-Mureș va beneficia de finanțare pentru modernizare.

C.P.: Din punctul de vedere al echipei manageriale a spitalului gradul de confort al pacientului reprezintă un punct esențial, însă trebuie să ne gândim că avem din nou anumite limite din punct de vedere birocratic, adică spitalul din punct de vedere patrimonial aparține Consiliului Județean, și a existat un litigiu între Consiliul Județean și Consiliul Local în ceea ce privește terenul, aspect care deocamdată nu știu dacă a fost rezolvat, iar din punct de vedere administrativ aparține Ministerului Sănătății. Noi am încercat și în anii anteriori să creștem gradul de confort. În prezent  avem în derulare o procedură de achiziție publică pentru dotarea spitalului cu paturi moderne de spital, cu dulapuri medicale moderne, tot ceea ce ține din punct de vedere a mobilierului medical, dar această procedură de achiziție publică este în continuare în stadiul de așteptare fiind sub supravegherea ANAP (n.red. – Agenția Națională de Achiziții Publice).

Ne-am gândit, împreună cu colegii mei din Comitetul Director, ca o mare parte din fondurile provenite de la Ministerul Sănătății să fie utilizate pentru înlocuirea mobilierului medical din cadrul spitalului, dar trebuie să ne gândim că trebuie să desfășurăm în continuare și activitatea medicală. În toți acești ani am beneficiat de investiții în aparatură medicală, de la nivelul Ministerului Sănătății, și sperăm că vom beneficia de sprijin și din partea Consiliului Județean pentru renovarea clădirilor spitalului.

Rep.: Ați identificat secții unde este nevoie de investiții urgente privind aparatura medicală?

C.P.: Tot spitalul are nevoie de investiții pentru aparatură medicală, dar eu consider că în proporție de 80% investițiile în aparatură medicală au fost rezolvate la nivelul spitalului, însă trebuie avut în vedere faptul că pentru a face un act medical performant durata de viață a aparaturii medicale este mult mai mică. La ora actuală, pe lângă faptul că am început să dotăm toate secțiile clinice ale spitalului și compartimentele cu monitoare pentru monitarizarea funcțiilor vitale ale pacienților, vom începe o altă procedură de licitație ca să continuăm această dotare cu monitoare pentru monitorizarea funcțiilor vitale ale pacienților. De asemenea, este nevoie să modernizăm anumite secții pentru ca pacienții să beneficieze de prize rapide de oxigen moderne, să nu mai fie vorba de barbotoarele învechite de la înființarea spitalului.

Trebuie să facem eforturi să aducem încet, încet spitalul la nivelul secolului 21. De exemplu, sunt nevoi la nivelul blocurilor operatorii, este o nevoie stringentă la nivelul blocului operator de neurochirurgie unde trebuie să achiziționăm un nou microscop operator, am început o procedură de achiziție publică pentru înlocuirea laparoscoapelor din blocurile operatorii chirurgicale. Noi încercăm să ne mișcăm din punct de vedere al procedurilor de achiziții publice, problema este că după finalizarea acestor achiziții publice avem nevoie de bani pentru investiții. Într-adevăr, am beneficiat de suportul Ministerului Sănătății și în continuare vom beneficia de suportul Ministerului, avem nevoie de acest suport deoarece din veniturile care sunt realizate de spital în contract cu Casa de Asigurări noi nu putem asigura investiții majore nici în infrastructură, nici în aparatură medicală. Avem nevoie de susținerea factorilor care pot să ne ajute cu surse de finanțare suplimentară pentru a face aceste investiții.

Rep.: Știm că infrastructura fiind învechită, nu corespunde întru totul circuitelor medicinei moderne, dar se fac eforturi pentru a se oferi servicii de calitate pacienților. Dar cum se stă la capitolul curățenie? Există și o cultură a curățeniei din partea personalului, a pacienților, a aparținătorilor?

C.P.: Din păcate, nu există o cultură a curățeniei generalizate nici din partea personalului, nici a pacienților și nici din partea aparținătorilor. Noi am efectuat un control intern în care am verificat dacă personalul cunoaște cum trebuie să facă curățenia, dacă cunoaște legislația atât din punct de vedere teoretic cât și practic. Managerul de spital nu poate să meargă să verifice fiecare infirmieră, brancardier, fiecare asistentă medicală, asta mai ține și de bucătăria internă a secției și a compartimentului în care se lucrează. Nu există pădure fără uscături. Eu zic că totuși la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș curățenia este destul de bună.

”Ca toate lucrurile să meargă bine în spital este nevoie de echipă, fiecare cu importanța lui mai mică sau mai mare”.

Rep.: Ce a adus creșterea salarizării personalului medical pentru SCJU Târgu-Mureș? Dar faptul că sporurile au fost acordate aici la limită inferioară față de alte spitale? Au existat și plecări?

C.P.: Nu cred că au existat plecări din cauza faptului că sporurile au fost acordate la limita inferioară la nivelul spitalului. În primul rând mi s-a părut nedrept faptul că două categorii de personal, medicii și asistenții au fost duși direct pe salariul din 2022 iar restul acum au intrat în prima creștere de 25% până la diferența de pe salariul din 2022. Din punctul meu de vedere, tot personalul care lucrează în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș este o echipă, nu mi s-a părut normal să se facă această diferențiere între diferitele categorii de personal, toată lumea trebuie să beneficieze de aceeași creștere. Și mie, înainte să ajung pe acest scaun, mi se părea că medicul și asistenta medicală sunt cei mai importanți, dar în momentul în care ajungi aici (n.red. – în funcția de manager) și trebuie să te ocupi de partea administrativă altfel vezi lucrurile: știi că aprovizionarea spitalului depinde de un birou de achiziții, știi că căldura în spital depinde de serviciul tehnic, reparațiile depind de serviciul tehnic, pe de altă parte în sala de operație, în saloane, peste tot ai nevoie de infirmieri, de brancardieri ca să te ajute la mobilizarea pacientului, la transport… până la urmă ca toate lucrurile să meargă bine în spital este nevoie de echipă, fiecare cu importanța lui mai mică sau mai mare, și de aceea mi se părea normal ca această creștere să fie unitară și egală la tot personalul medical nu numai din acest spital, ci din toată țara.

Altă nedreptate imensă adusă de această Lege 153 a fost faptul că ordonatorul principal de credite, care în cazul nostru este Ministerul Sănătății, limitează cuantumul sporurilor la 30%. Acest lucru a făcut ca spitalele mari și institutele din subordinea Ministerului Sănătății să beneficieze de sporuri la limita inferioară, în timp ce spitalele care sunt sub conducerea unităților administrativ teritoriale să beneficieze de sporuri la limita superioară, ceea ce este o discrepanță majoră. Până la urmă venitul unui medic sau o asistentă care lucrează la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, vorbesc de venit net, este mai scăzut decât la un spital de unde se transferă urgența. Și atunci este logic că apar cazuri în care se spune ”de ce să preluăm pacientul de acolo în condițiile în care ei primesc bani mai mulți decât noi?”.

Nu știu cum va fi, în acest an, cu Regulamentul sporurilor, dar este o  discriminare a personalului medical din Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș pentru că sporurile pot fi acordate numai la limita inferioară față de spitalele de unde preluăm cazurile de urgență, unde sporurile sunt acordate la limita superioară.

O altă problemă pe care o avem cu legislația este legată de voucherele de vacanță, care trebuie acordate din veniturile proprii. La nivelul spitalului nostru, anul trecut nu am acordat vouchere de vacanță dintr-un un motiv foarte simplu: un voucher de vacanță este 1.450 de lei, înmulțit cu aproximativ 3.800, care este cam media personalului care lucrează, rezultă 5.510.000 de lei, sumă ce reprezintă jumătate din contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate pe o lună. Deci tu trebuie să acorzi vouchere de vacanță conform legii, dar în același timp trebuie să asiguri și buna organizare a Spitalului. La nivelul spitalului mai este o problemă, avem două categorii de personal care sunt plătite de la bugetul de stat- personalul UPU și rezidenții, cum poți să acorzi vouchere de vacanță la unii și la alții să nu acorzi? Este o problemă spinoasă pe care nu știu cum o vom rezolva anul acesta. Legea ne obligă să acordăm voucherele de vacanță dar va trebui până la urmă, atât conducerea spitalului cât și cele două sindicate reprezentative, Sanitas și Solidaritatea Sanitară, să ne asumăm că în momentul în care vom acorda voucherele de vacanță asta înseamnă că suma respectivă trebuie acoperită de altundeva.

Rep.: Dacă se vor da vouchere din banii ce provin din venitul propriu al spitalului, care provine din bugetul de la Casa de Asigurări și care ar trebui să fie utilizați pentru medicamente, materiale sanitare etc înseamnă că pacienții vor avea de suferit.

C.P.: Puțin vor avea de suferit pentru că suma acordată pentru voucherele de vacanță înseamnă pe lună o sumă de aproximativ 500.000 de lei care trebuie să o iei de undeva, să ciupești de la medicamente de la materiale sanitare.

Rep.: Pacienții vor trebui să își cumpere medicamentele necesare, mai mult decât se face în prezent?

C.P.: Nu, pacienții nu vor trebui să își cumpere medicamente, va trebui ca personalul medical să fie puțin sensibilizat să înțeleagă și ceea ce înseamnă obligații, nu numai drepturile. Va trebui să folosim protocoale terapeutice alternative, care să fie sustenabile din punct de vedere financiar. De aceea spun că trebuie să ne întâlnim cu cele două sindicate pentru a vedea cum să facem astfel încât pacienții să nu aibă de suferit. Nu ar fi mai benefic să existe discuții la nivel de Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și să se găsească soluții? Anul trecut, discuțiile despre Regulamentul sporurilor s-au purtat între reprezentanții sindicatelor și reprezentanții Ministerului Sănătății, iar după ce s-au purtat aceste discuții, noi, managerii, a trebuit să facem tot felul de artificii să rezolvăm problema.

”Există posibilitatea de a se da anumite stimulente salariale, dar aceste stimulente nu trebuie să reprezinte ajutor social, ci trebuie să reprezinte criterii de performanță”.

Rep.: Se spune că majorarea salarială în rândul personalului medical nu s-a făcut după criterii de performanță și există situații când medici din aceeași specialitate sau asistente medicale lucrează unul mai puțin decât altul, dar cu aceeași plată. A existat sau existe aceste probleme și în spitalul pe care îl conduceți?

C.P.: Asta este o altă problemă. Din punctul meu de vedere ar trebui să existe anumite criterii de performanță, ar trebui să existe o limită inferioară și o limită superioară a salariului și în funcție de performanța profesională să îți plătești personalul, dar aceasta nu este o problemă doar la nivelul sistemului sanitar, este o problemă la nivelul întregii categorii de bugetari.

Rep.: Există pârghii de rezolvare a acestor disparități?Are managerul pârghii  de rezolvare?

C.P.: Nu ai cum să ai pârghiile. Există, într-adevăr, posibilitatea de a se da anumite stimulente salariale, dar aceste stimulente, din punctul meu de vedere, nu trebuie să reprezinte ajutor social, ci trebuie să reprezinte criterii de performanță. Noi, în cadrul conducerii SCJU Târgu-Mureș, lucrăm la un regulament pentru acordarea acestor stimulente salariale. În momentul în care vom aproba acest regulament vom face ca aceste stimulente salariale să fie date pe criterii de performanță, este singurul mod în care poți ajuta, dar și acolo depinde de sursa financiară.

Secţii reorganizate

„În ceea ce privește reorganizarea spitalului, în cursul anului 2018 am făcut o reorganizare atât din punct de vedere medical cât și din punct de vedere administrativ. Din punct de vedere medical am unit cele două compartimente de chirurgie vasculară din cadrul secției clinice de Chirurgie 1 și secției clinice de Chirurgie 2 și am înființat o secție de Chirurgie vasculară cu 25 de paturi și a rămas secția clinică de Chirurgie 1 cu 65 de paturi, din care cinci paturi pentru Compartimentul de traumatologie toracică și secția clinică Chirurgie 2 cu 60 de paturi. De asemenea, am făcut o modificare la nivelul secțiilor clinice de Gastroenterologie, de Cardiologie și de Medicină internă 1. În urma repetatelor controale de la nivelul Direcției de Sănătate Publică, s-a constatat că la nivelul unde erau cele trei secții clinice nu existau circuite din punct de vedere epidemiologic pentru tratamentul corespunzător al pacienților hematologici, nu existau posibilități de izolare a acestora.

De asemenea, trebuie să ne gândim că SCJU Târgu-Mureș este un spital regional cu caracter de urgență, deci noi trebuie să mergem predominant pe urgențele medicale. Ca urmare, conducerea spitalului a pus în practică următoarea modificare la nivelul structurii spitalului: fosta secție clinică Medicină internă 1 a fost desființată, secția clinică Medicină internă 2 care era înainte cu 45 de paturi a fost transformată în secție clinică Medicină internă 1 cu 60 de paturi din care 10 paturi pentru Compartimentul de Hematologie. Am crescut numărul de paturi la nivelul clinicii de Gastroenterologie de la 25 la 40 și la nivelul secției clinice de Cardiologie de la 30 la 40 de paturi. Ne-am bazat din acest punct de vedere pe faptul că există o creștere a urgențelor, atât cardiologice cât și gastroenterologice.

Se discută în spațiul public despre desființarea numărului de paturi de Medicină internă dar nu este o scădere dramatică datorită faptului că în structura spitalului mai există o secție clinică de Medicină internă, secția clinică de Medicină internă 3 cu 65 de paturi, din care 20 pentru Compartiment de cardiologie, transformată în secție clinică Medicină internă 2. Nu este vorba despre faptul că au fost desființate numeroase paturi de medicină internă, există secții clinice de medicină internă și în cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș și în cadrul spitalelor orășenești sau municipale din județul Mureș. Noi, din punct de vedere a urgențelor pe medicină internă, trebuie să ne gândim la urgențe nu la tratarea pacienților care pot fi tratați și în alte locuri. De asemenea, în cadrul spitalului există secția clinică de Hematologie și Transplant medular care este o secție cu 28 de paturi din care 8 paturi pentru Compartimentul de transplant medular. Nu putem vorbi despre o reducere absurdă a numărului de paturi pe secțiile de medicină internă și pe secțiile de Hematologie.

Acesta este și motivul pentru care am decis aceste modificări, inclusiv pentru posibilitatea derulării prin secția de Chirurgie vasculară a unor programe naționale, atât cele care se derulează prin Ministerul Sănătății, prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate cât și acțiuni prioritare care se derulează prin secția de Chirurgie vasculară.

Birou pentru programe naționale de sănătate

De asemenea, pentru o mai bună funcționare a administrativă a spitalului am făcut două modificări, care eu consider că sunt deosebit de importante, am înființat un birou care să se ocupe numai de programele naționale de sănătate, având în vedere că la nivelul spitalului se derulează un număr foarte mare de acțiuni prioritare de programe naționale de sănătate prin Ministerul Sănătății și prin Casa de Asigurări de Sănătate. Am înființat acest birou pentru a putea să eficientizăm și să urmărim mult mai bine derularea acestor programe și eficacitatea lor. Un alt lucru pe care l-am făcut, biroul de achiziții publice și contractare l-am împărțit în două birouri separate, un birou de achiziții care să se ocupe propriu zis numai cu procedurile de achiziții publice și un birou de contractare care în momentul în care s-a finalizat procedura de achiziție publică să se ocupă propriu zis de contractele subsecvente din cadrul acordului cadru astfel încât să încercăm să fluidizăm activitatea pentru achiziționarea și aprovizionarea spitalului cu tot ceea ce are nevoie. Sperăm că aceste modificări se vor dovedi benefice, atât din punct de vedere administrativ cât și din punct de vedere medical. A fost o decizie managerială care consider că își va arăta roadele în viitor.”

A consemnat Arina TOTH