Tarotul, instrument de ghicit sau de dezvoltare personală? („Pastila” Alternativă)

Depinde de cel care foloseşte instrumentul, ar fi răspunsul direct la întrebarea din titlu. Dau acest răspuns de la bun început pentru că vreau să fie clar. În rubrica de astăzi vorbim despre tarot şi despre cum înţeleg eu să utilizez acest instrument, chiar dacă marea majoritate a celor care îl folosesc aleg să meargă în zona de divinaţie sau de ghicit. Am început să utilizez cărţile de tarot în urmă cu şase ani pentru că am fost fascinată de simbolistica acestor cărţi. Nu pentru ghicit, ci pentru a mă înţelege mai bine pe mine. De aceea, acest text este scris din această perspectivă.

Originea cărţilor de Tarot se pierde în negura timpului. Există totuşi câteva date istorice despre acest instrument. În colecţia British Museum, de exemplu, se găseşte un manuscris care provine de la Fratele Johannes, un călugăr din Brefeld, Elveţia în care găsim următoarea înscriere: „Un anume joc, ce se numeşte joc de cărţi, a venit la noi în anul Domnului 1377. În acest joc este descrisă situaţia actuală a lumii prin imagini, într-un mod desăvârşit. Însă îmi este total necunoscut în ce timp, unde şi prin cine a fost inventat.” Setul descris de călugăr avea cel puţin 52 de cărţi, împărţite în patru serii.

O teorie apărută în perioada iluministă situează crearea celor 22 de arcane majore înaintea evului mediu, susţinând că doar arcanele minore ar fi fost inventate în această perioadă şi că acestea ar repretenta cele patru clase sociale: cavalerii (spadele), clerul (cupele), comercianţii (monedele) şi ţăranii (bâtele).

Indiferent de originea lor, forma acestora a fost adaptată şi modificată de-a lungul timpului pentru a include simboluri care, în esenţă, transmit o poveste moralizatoare şi care s-au transformat în arhetipuri uşor reconoscibile omului de astăzi.

Tarotul se bazează pe interpretarea simbolurilor şi de aceea este necesară atât cunoaşterea acestora din perspectivă universală, cât şi identificarea semnificaţiilor personale ale fiecărui simbol. Simbolul este limbajul sufletului şi al subconştientului, de aceea există situaţii, nu puţine, în care acelaşi simbol are semnificaţii diferite pentru cei care le citesc.

Simbolurile de pe fiecare carte ne activează subconştientul şi inconştientul, acestea sunt conectate în permanenţă la inconştientul colectiv şi, ca urmare, noi avem acces la tot ce a gândit omenirea vreaodată. Nu putem, însă conceptualiza tot timpul aceste informaţii, nu le putem aduce la suprafaţa conştientă foarte uşor. Simbolurile din cărţile de tarot ne pot ajuta să aducem la suprafaţă aceste informaţii pentru a ne ajuta să rezolvăm situaţiile prin care trecem în munca noastră de dezvoltare personală, energetică şi spirituală.

Arcanele pot fi asociate cu arhetipurile, dar nu în sensul în care fiecare arcana reprezintă neapărat un arhetip. Găsiţi mai jos o descriere sintetică a arhetipurilor principale aşa cum au fost definite de Jung din care puteţi extrage semnificaţii pentru fiecare arcana o dată ce aţi înţeles călătoria sufletului prin cărţile de tarot.

Cărţile în sine au atât valenţe pozitive cât şi valenţe negative, totul depinde de modul în care noi ne raportăm la situaţia despre care punem întrebarea.

De aceea, atunci când ne aflăm într-un moment în care nu prea mai înţelegem ce se întâmplă în viaţa noastră putem folosi acest instrument pentru a descifra de ce am ajuns în acea situaţie, care este lecţia pe care trebuie să o învăţăm, care este rana pe care trebuie să o vindecăm.

Desigur, putem alege să întrebăm şi când va veni prinţul pe cal alb sau dacă vom primi o moştenire de la vreo mătuşă pierdută, dar trebuie întodeauna să ţinem minte că atunci când ne cunoaştem viitorul acesta se va schimba instant. Este mult mai util să încercăm să înţelegem de ce nu ne-au funcţionat relaţiile sau de ce banii ni se scurg printre degete decât să ne dorim să aflăm cu certitudine ce ne aşteaptă în viitor.

Sanda VIŢELAR

Foto: https://ro.depositphotos.com/home.html