Home / Interviu / Învierea, moment de bucurie pentru credincioșii evanghelici
Hans Bruno Fröhlich, Prim Preot al Parohiei Evanghelice C.A. Sighișoara

Învierea, moment de bucurie pentru credincioșii evanghelici

„Învierea Mântuitorului să devină realitate în viața noastră” – Pr. Hans Bruno Fröhlich

Marea Sărbătoare a Învierii prilejuiește un motiv de bucurie pentru credincioșii evanghelici, printre care se numără și cei din zona Sighișoara, păstoriți de preotul evanghelic Hans Bruno Fröhlich. Prim Preot al Parohiei Evanghelice C.A. Sighișoara, protopop evanghelic de Sighișoara și membru al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România, părintele Hans Bruno Fröhlich ne-a vorbit despre pregătirea marii sărbători a Învierii Mântuitorului.

Reporter: Cât însumează în prezent comunitatea evanghelică din Sighișoara?

Pr. Hans Bruno Fröhlich: În oraș mai avem undeva la 400 de enoriași. Ca orice statistică, această cifră trebuie oarecum interpretată în sensul că avem oameni care temporar nu sunt în oraș sau au plecat definitiv. De asemenea, avem tineri care sunt plecați în Cluj, Brașov sau București, la școală sau la facultate. Pe de altă parte, sunt persoane de vârstă medie care muncesc în străinătate, fenomen pe care îl întâlnim peste tot în țară, nu doar în Sighișoara. Pe listă mai suntem undeva la peste 400 de persoane. Cei care participă activ la viața comunității sunt în jur de 50 de persoane. Acum cu pandemia, la biserică vin aproximativ 15 credincioși.

Rep.: Unde au loc de regulă slujbele?

H.F.B.: De regulă, slujbele se țin în Biserica Mănăstirii din Cetatea Medievală. Cum această biserică a intrat într-un proces de renovare începând cu anul 2019, slujbele se țin în alte locații. Noi avem trei biserici în Sighișoara, iar acum ținem slujbele la Biserica din Deal, una mai greu accesibilă, dar asta e situația. Biserica e cunoscută în special datorită activităților culturale, concertele de orgă sau parte din oferta turistică a Sighișoarei. Din păcate, cu turismul s-a cam terminat în această perioadă din cauza pandemiei, la fel și concertele de orgă care nu se mai pot ține, fapt pentru care momentan ținem slujbele în această biserică. Mai avem un paraclis, o încăpere în Biserica Mănăstirii care pe vremuri era Sala de Rugăciune unde în anotimpul rece ținem slujbele și unde cu aceste reguli de distanțare pot asista undeva la 20-30 de persoane. Pentru prima dată o comunitate mica, cum e cea a noastră, are parte de un avantaj în situația asta pandemică, când ești nevoit să stai distanțat.

Rep.: Cum se manifestă perioada Postului la credincioșii evanghelici?

H.B.F.: Această perioadă este la fel de lungă cum este cunoscută și în ortodoxie, însă nu este una atât de strictă cum se cunoaște în biserica bizantină. De fapt nu dar în biserica protestantă, ci și în cea romano catolică, postul nu este atât de strict. De exemplu, în Biserica Romano Catolică consumul de carne e permis duminica, pe când în ortodoxie este permis doar în cele două date, la Buna Vestire și de Florii când e Dezlegarea la pește. Postul este ceea ce întâlnim în toate bisericile, inclusiv în cea ortodoxă. Ideea nu este doar să te abții de la anumite mâncăruri sau băuturi, postul este o trăire până la urmă, să încerci să fi mai bun, să te înțelegi mai bine cu aproapele tău. Sunt lucruri care le întâlnim peste tot când vine vorba de post pe care încercăm să le aplică și noi. Legat de această perioadă a postului, există o inițiativă care se practică în Germania, în general în vest care se cheamă „Sieben Wochen ohne” (Șapte săptămâni fără – n.r.) care pune la latitudinea credinciosului renunțarea la un lucru care este foarte atașat în săptămânile cât durează postul. De exemplu, dacă o persoană care bea foarte multă cafea, fumează prea mult sau cu un consum în exces de alcool este acest obicei prin care să-ți impui ca în aceste săptămâni să renunți la aceste plăceri. În mediul protestant anumite lucruri sunt puse pe responsabilizarea individului în sensul că, preotul spune: ar fi bine să…, fără însă a-ți impune, conștiința ta este care să te conducă la cerința respectivă. Postul la noi nu diferă substanțial față de celelalte biserici, să fi mai bun, să faci lucruri care au în vedere aproapele tău mai mult decât pe tine, exact ce ne-a arătat Mântuitorul, jertfa față de celălalt.

Rep.: Sunt anumite obiceiuri în această perioadă a postului la credincioșii evanghelici?

H.B.F.: Pe vremuri erau, dar aceste obiceiuri s-au cam diluat în ultima vreme. Desigur, în mediul urban acest proces a fost mult mai pregnant, sunt mult mai puține astfel de obiceiuri decât erau erau pe vremuri. În schimb la țară, acestea se mai păstrează. Vorba poetului Lucian Blaga, „veșnicia s-a născut la sat”, lucru care adeverește și în cazul acestor obiceiuri. De exemplu, la sate, în Postul Paștelui era pregătirea pentru confirmare, acceptarea botezului ca și persoană matură. E de fapt Catehumenatul care la noi se reia la vârsta de 14 ani. La sate, confirmarea avea loc cu o săptămână înainte de Paști, în Duminica Floriilor. Postul Paștelui reprezenta o pregătire pentru acest moment, în fiecare duminică conformanții recitau din Micul catechism care conține printre altele cele zece porunci, rugăciunea Tatăl Nostru, precum și informații importante despre ce reprezintă Botezul, Sfânta Împărtășanie, ce este Spovedania. Asta se întâmpla la țară pe vremuri. În prezent sunt locuri unde confirmarea se ține pe timp de vară când nașii pot să vină din Germania, sau forțați de anumite împrejurări cum este această pandemie. Confirmarea reprezintă unul din principalele evenimente spirituale ale protetantismului în general, nu doar în Biserica Evanghelică, la fel și la reformați, unde de regulă se face în Duminica Floriilor.

Rep.: Cum sunt structurate slujbele în Săptămâna Mare?

H.B.F.: În Săptămâna Mare, slujbele importante sunt cele din Joia Patimilor când ne amintim de faptul că Mântuitorul a ținut Cina cea de Taină cu ucenicii săi. Atunci avem o spovedanie care la noi e o spovedanie colectivă, nu una individuală, în sensul în care preotul spune niște rugăciuni pentru toți cei care cântă în biserică, și fiecare în gândul său își mărturisește păcatele sau neajunsurile. O altă slujbă importantă estea cea din Vinerea Mare, ceva asemănător cu Slujba Prohodului din biserica ortodoxă, când ne amintim de Răstignirea Mântuitorului. Învierea este unul cele mai importante lucruri pentru credința creștină după care practic se ghidează tot Anul Bisericesc. Slujba de Înviere la noi are loc în ziua de duminică. Sunt locuri unde slujba se ține dis de dimineață, după cum scrie și Evanghelia, la prima oră din zi mironosițele s-au dus la Sfântul Mormânt să îmbălsămeze trupul pe care-l credeau neînsuflețit al Mântuitorului și pe care nu l-au mai găsit. Date fiind condițiile actuale ale pandemiei, vom ține slujba de Înviere începând cu ora 10 dimineața. La noi aceste slujbe sunt ceva mai scurte, dar nu mai puțin lipsite de importanță și semnificație.

Rep.: În anii în care nu exista această pandemie, exista o mai mare afluență de credincioși de Paști veniți acasă din străinătate?

H.B.F.: Cu siguranță. Am văzut la Paștele de anul trecut diferența față de anii în care nu aveam pandemie. În Sighișoara, de Paști sau de Crăciun avem de regulă în biserică undeva la 200-300 de credincioși. În schimb, anul trecut de Crăciun au fost undeva la 100 de credincioși, iar de Paști nu a fost nimeni din cauza faptului că nu s-a putut ține slujba de Înviere. Această diferență s-a observat și în cursul anului, în special pe timp de vară, perioadă în care de obicei se dublează numărul celor prezenți la slujbă. La aceștia se adaugă și grupurile turistice care vizitează Cetatea Sighișoarei în perioadele lipsite de pandemie, vorbitori de limbă germane. A trecut deja un an cu această pandemie și totul este foarte diferit față de ceea ce știm și cunoaștem din anii trecuți.

Biserica din Deal (interior)

Rep.: Un gând pentru toți cei care duminică, 4 aprilie, vor serba Paștele?

H.B.F.: Pentru cei care vor fi acasă de Paști, Biserica din Deal este destul de încăpătoare, chiar și cu aceste reguli de distanțare pot asista la slujbă 150 de persoane. Toată lumea este binevenită să fie alături de noi la această importantă sărbătoare a creștinătății. Tututor le dorim un Paște Binecuvântat, iar Învierea Mântuitorului să devină realitate în viața noastră în primul rând, să fim mai buni, iar Domnul să ne ajute la împliniri spirituale. Noi tindem ca după această viață să ajungem acolo unde ne este locul. Sufletul a plecat de la Dumnezeu și tot acolo se va întoarce. Acesta este un mesaj foarte puternic pe care îl primim de Sfintele Paști prin mesajul Învierii.

A consemnat Alin ZAHARIE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

A început prohibiția! Unde poate fi practicat pescuitul recreativ

Printr-un comunicat de presă remis de către Compartimentul informare, relații publice și cu publicul al …