ANALIZĂ. Ce înseamnă impozitul minim al marilor companii

Săptămâna trecută (sfârșit de septembrie 2023) a fost adoptată Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, prin asumarea răspunderii  Guvernului. Printre măsurile ”controversate” ale noi legii este și cea care, în spațiul public, a fost numit impozitul minim al marilor companii. Tema, de maximă importanță și actualitate, a fost analizată recent într-un articol publicat de Elena Deacu pe site-ul economedia.ro (link https://economedia.ro/analiza-lista-integrala-a-companiilor-cu-afaceri-peste-50-de-milioane-de-euro-peste-1-000-companii-vor-fi-afectate-de-taxa-de-1-pe-cifra-de-afaceri-11-dintre-companii-au-pierderi.html).

Pe lângă detaliile extrem de interesante pe care le prezintă autoarea articolului, ni se pune la dispoziție un material de studiu și analiză foarte atractiv, respectiv tabelul cu companiile care, în conformitate cu prevederile legale ar putea deveni obiectul legii, 1.112 la număr. Și dacă tot avem această listă cred că poate fi ”stoarsă” de mult mai multe informații.

Legea adoptată, stabilește, cu anumite excepții asupra cărora vom reveni,  un impozit minim pentru firmele a căror cifră de afaceri anuală (sau pe an fiscal) depășește un prag de 50 de milioane de euro (pentru ușurința exprimării le vom numi companii mari). Acestea vor trebui să plătească un impozit minim de 1% aplicat, în principiu, pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul stabilit prin procedura clasică, adică 16% din profitul impozabil, este mai mic decât acest 1% din cifra de afaceri. Măsura este aplicabilă din 1 ianuarie 2024, pentru firmele care depășesc plafonul stabilit în anul fiscal anterior, adică 2023.

Pentru clarificare, marile companii nu vor plăti două impozite pe profit, ci doar unul singur, dar în cazul în care impozitul pe profit calculat conform codului fiscal este mai mic decât 1% din cifra lor de afaceri, vor fi obligați să plătească un impozit minim cel puțin la acest din urmă nivel. Excepțiile, amintite mai sus, sunt instituțiile de credit, în esență băncile, dar nu numai, care vor plăti un impozit pe profit  calculat prin metoda clasică, dar și un impozit suplimentar de 2% în 2024 și 2025 și 1% în 2026, aplicat pe cifra lor de afaceri. O altă excepție se referă la companiile din domeniile petrol și gaze naturale, care suplimentar pe lângă impozitul de profit obișnuit vor achita o taxă de 0,5% aplicată pe cifra de afaceri a companiilor.

Revenind la lista marilor companii, înainte de a intra în detalii sunt obligat să fac următoarea precizare: datele pe care le analizez sunt doar o predicție asupra companiilor și a sumelor pe care le-ar putea plăti ca impozit, ca urmarea a aplicării noilor prevederi legale, deoarece se bazează pe bilanțurile depuse de firme pe anul 2022, actualizate până în august 2023.

Lista noastră conține 1.112 companii, unele cunoscute altele mai puțin cunoscute, care împreună însumează o cifră de afaceri de aproape 1.300 miliarde de lei. Dacă e să dăm crezare unei informații apărute la începutul anului, în România 805.000 de firme au depus bilanț pe anul 2022, iar suma cifrei lor de afaceri este de cca. 2.000 de miliarde de lei. Corelând aceste date observăm adevărata valoare și putere economică a premianților noștri, deoarece ei reprezintă doar 0,0014% din firmele din țara noastră, dar produc 65% din economia țării. Analizând tabelul cred că vom găsi răspuns și la întrebări care s-au tot rostogolit în spațiul public: de ce s-a stabilit un nivel de tocmai 1%, dincolo de faptul că e cota aplicată și microîntreprinderilor, și de ce s-a gândit guvernul să introducă acest impozit, dincolo de necesitățile bugetare.

Pentru cei nefamiliarizați cu mediul de afaceri, trebuie spus că un impozit de 1% aplicat pe cifra de afaceri a firmei este echivalentul unui impozit pe profit calculat conform codului fiscal, pentru o firmă care are o rată de profit de 6,25%. Altfel spus o firmă care realizează un profit de 6,25% și își stabilește impozitul în mod clasic, va constata că impozitul datorat este exact 1% din cifra de afaceri. Din lista noastră de top 1.112, un număr de 987 de firme (88,76%) realizează profit, respectiv 125 de firme  (11,24%) sunt pe pierdere. Profitul cumulat al firmelor este de 93,5 miliarde de lei, iar pierderea de 8,6 miliarde de lei, de unde rezultă un total general de cca. 85 miliarde de lei. Dacă vom calcula o medie a ratei de rentabilitate a celor 1.112 companii, deloc surprinzător vom ajunge la 6,54%. Dacă la acest procent avem în vedere micile ajustări ale cifrei de afaceri stabilite prin formulele de calcul din legea adoptată (nu vom intra în detalii tehnice), care după evaluarea mea ar putea avea o influență de 4%-5% asupra profitului, vom constata că doar o mică corecție 4,4% a ratei medii calculate mai sus de 6,54% este realistă și  ne va aduce la o performanța de profit de 6,25%, echivalentă exact cu un impozit de 1% din cifra de afaceri.

Altfel spus, în interpretarea mea, impozitul de 1% pe cifra de afaceri  a fost stabilit chiar de dumnealor, de firmele de top ale economiei românești, prin propria lor performanța financiară. Guvernul a  constatat că această rată de profit reală, generată de marile companii, nu se regăsește impozitul pe profit declarat și plătit de companii. Dacă performanța economică realizată, ar fi echitabil impusă prin echivalență, tuturor premianților economiei noastre, ar fi generat un impozit pe profit cu aproape 6 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) mai mare față de cel declarat de companii.

De altfel doar 349 de companii din cel 1.112 declară un impozit pe profit mai mare decât 1% din cifra lor de afaceri, adică 31%, și asta în ciuda cifrelor de afaceri foarte mari realizate, de regulă de ordinul sutelor de milioane de dolari. Și mai e un amănunt care nu are cum să nu fie remarcat. Aruncăm o privire în vârful topului, la crema economiei românești. Pe primele 50 de poziții vom găsi nume de companii foarte cunoscute, le vom aminti imediat, și cu toate acestea doar 11 dintre ele sunt în situația în care au raportat un profit care generează un impozit mai mare decât 1% din cifra de afaceri. Și care sunt aceste companii OMV Petrom (bravo lor, dar tot nu-i scot din boicotul personal anunțat public acum un an), Romgaz, Dedeman, Hidroelectrica, Fondul Proprietatea, Nuclearelectrica, Orange, Transelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Banca Transilvania, RCS & RDS. Noi românii nu suntem recunoscuți pentru performanța noastră în management economic, cu toate că la prima vedere lista de mai sus ne-ar contrazice. Doar două companii străine sunt performante la nivelul celor nouă autohtone. Cred că la fel de surprins ca și mine au fost guvernanții când au văzut această listă, și au luat, cu caracter temporar, măsurile pe care le cunoaștem.

Pentru a avea o imagine asupra giganților economiei românești merită să amintim primele 20 de locuri în ordinea cifrei de afaceri. OMW Petrom, OMW Petrom Marketing, Automobile Dacia, Rompetrol Rafinare, Lidl, Rompetrol Downstream, Kaufland, Engie, E.ON, Lukoil, Romgaz, British American Tabaco, Profi, Electrica Furnizare, Dedeman, Carrefour, Metro, MOL, Hidroelectrica, Tinmar Energy. O observație despre OMW Petrom, care o cifră de afaceri mai mare decât următoarele două companii din afara grupului luate împreună (Dacia și Rompetrol), și un profit mai mare decât profitul însumat al primilor 17 companii (lista până la Hidroelectrica).

Într-un clasament al performanței economică pure, adică rată a profitului,  pe locul 1 o vom găsi pe Citybank Europe cu o marjă incredibilă de profit  95% (70 milioane de euro în valoare absolută), și vom remarca performanța excepțională a unei foste cenușărese a economiei românești Complexul Energetic Oltenia – cu o rată a profitului de 66% (700 milioane de euro!!! în valori absolute).

Ar mai fi de adăugat că, din simulările mele efectuate pe datele anului 2022, noile măsuri aplicate marilor companii ar trebui să genereze un venit suplimentar la buget de 6,25 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), diferența față de cele 6 miliarde amintite mai sus e dată excepțiile impuse instituțiilor de credit și companiilor din energie.

Dinu SOCOTAR

Foto: www.depositphotos.com