FOTOREPORTAJ: Situl roman de la Călugăreni, în toiul săpăturilor arheologice

11 august 2024

Muzeul Judeţean Mureş a anunţat că includerea castrului şi vicusului roman de la Călugăreni pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în cadrul sitului ‘Frontierele Imperiului Roman – Dacia’, va fi marcată de Ziua Arheologiei, în data de 17 august. În 2015 a fost înființat Parcul arheologic de la Călugăreni care este administrat de Centrul de Cercetare al Limesului Roman, din cadrul Muzeului Județean Mureș. Parcul se extinde pe o suprafață de peste 5 ha și are ca scop protejarea și valorificarea sitului arheologic.

Situl roman de la Călugăreni face parte din vastul sistem defensiv al Imperiului Roman cunoscut sub termenul de limes și a jucat un rol strategic în apărarea Văii Nirajului și a provinciei Dacia. Este cea mai complexă nominalizare pregătită până acum de România, dosarul are 285 de componente – castre legionare şi castre auxiliare cu aşezări civile, castre de marş, turnuri şi alte elemente de fortificaţie – cuprinde un sector de graniţă romană de peste 1.000 de kilometri ce traversează 123 de unităţi administrativ-teritoriale. În data de 31 ianuarie 2023, dosarul a fost depus la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, după un efort depus de specialişti arheologi, arhitecţi, istorici, urbanişti şi geografi. Cu ocazia cercetărilor efectuate pe sectorul de graniţă romană (limes) existentă în judeţul Mureş, necesitatea promovării precum şi cea a conservării siturilor identificate a devenit o prioritate.

Dezvoltare și promovare

Consiliul Județean Mureș a câștigat un proiect în valoare de 2,1 milioane euro prin programul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru dezvoltarea și promovarea Parcului Arheologic de la Călugăreni, din cadrul Muzeului Județean Mureș.

În cadrul concursului anunțat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Castrul roman de la Călugăreni (județul Mureș) a fost ales în lista obiective admise, care îndeplinesc criteriile necesare includerii în cadrul „Traseului castrelor romane” – în vederea restaurării și promovării atracțiilor turistice. Traseul castrului roman este unul din cele 12 rute turistice/culturale curpinse în cadrul Componentei 11 – Turism și Cultură din PNRR. Scopul principal al acestei finanțări este dezvoltarea potențialului turistic al Parcului arheologic de la Călugăreni.

Termenul de realizare al proiectului este anul 2026

Livrabilele majore ale proiectului câștigat reprezintă realizarea a două clădiri noi în Parcul arheologic de la Călugăreni: un centru pentru vizitatori și un centru de cercetare. Acestea vor fi amplaste în două șure tradiționale reconstruite, specifice patrimoniului vernacular.

În primul centru vor fi amenajate o sală de pedagoogie muzeală, un magazin de suveniruri și casă de bilete, un show case cu artefacte descoperite în cursul săpăturilor arheologice de la Călugăreni. Se va amenaja, de asemenea, o expoziție cu reprezentarea căilor de acces și a mijloacelor de transport din Imperiul Roman. Spațiul de vizitare va avea și rolul de clădire de protecție și prezentare al elementelor defensive ale castrului.

Al doilea centru, cel de cercetare, va cuprinde o sală de workshop, un laborator de arheologie experimentală care va fi folosit și ca spațiu pentru restaurarea primară a obiectelor. La etaj vor fi amplasate birouri și camere de oaspeți. În curte vor fi amenajate o grădină experimentală și locuri de parcare, iar într-un spațiu deja existent, vor fi amplasate grupurile sanitare pentru vizitatori.

În spatele celor 2 centre a fost localizat turnul de N-E al castrului roman, urmând să fie marcat cu o reconstrucție volumetrică din lemn, marcându-se totodată și linia zidului defensiv al castrului. Turnul a fost cercetat în 2020 de către echipa formată din arheologii Centrului de Cercetare a Limesului Roman și partenerii din mediul universitar, coordonați de Szilamér Péter Pánczél. Turnul va servi ca spațiu expozițional și ca un punct de belvedere pentru întregul castru roman.

Eveniment pe 17 iulie

Ziua Arheologiei va fi deschisă în Parcul Arheologic Călugăreni la ora 10,00, după care, pe parcursul întregii zile vor avea loc ghidaje la săpăturile arheologice, ateliere de pedagogie muzeală, tir cu arc reflex şi antrenamente militare romane.

Şeful Secţiei de Cercetare a Limesului Roman din cadrul Muzeului Judeţean Mureş, Szilamér Pánczél, consideră că prin popularizarea siturilor aparţinând acestui sistem defensiv antic şi implicarea comunităţii locale în conservarea lor se poate preveni distrugerea lor continuă şi se pot elabora strategii de valorificare turistică.

”Ne bucură foarte mult că recent acest sit a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în cadrul sitului ‘Frontierele Imperiului Roman – Dacia, ceea ce înseamnă o recunoaștere internațională pentru munca pe care o desfășurăm de peste 10 ani în acest sit, iar cu sprijinul autorităților vom putea continua să dezvoltăm acest parc într-o manieră cât mai atractivă pentru vizitatori, pentru turiștii care își petrec vacanța sau pentru inclusiv școlile sau elevii din zona. proiectarea pentru a ajunge, hai să spunem, accesa diferite surse de finanțare ”.

Proiectul este coordonat de Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, cu participarea a peste 50 de studenți arheologi clujeni, din Universitatea Humboldt din Berlin, și Universitatea Catolică Pázmány Péter din Budapesta.

”În momentul de față se desfășoară săpăturile arheologice sistematice în zona Vicusului, Vicusul fiind așezarea civilă unde săpăm o zonă aproape de drumul roman care făcea legătura între Valea Nirajului și Valea Mureșului. Și lângă acest drum am identificat locuințe, ateliere din perioada romană secolele II-III. Acum suntem în ultimele ultimele faze, adică cele legate de secolul trei. Și aici este o arhitectură în primul rând de lemn, cu o fundație de piatră, drept urmare nu avem ziduri masive ca și satul actual, are multe clădiri din lemn și lut cu o fundație de piatră și tocmai aceste fundații de piatră sunt cele pe care le-am descoperit. Avem material foarte bogat, ceramică, oase de animale, care ne pot oferi formații importante privind dieta romanilor din această perioadă, activitățile de zi cu zi. De pildă, pe drum am găsit foarte multe cuie de la scandalele romanilor, fiind un argument în plus că, într-adevăr aici era un trafic foarte intens timp de aproape 150 de ani. Deci, acest sit exista”, a mai adăugat Szilamér Pánczél.

În cursul cercetărilor situl a fost cartat cu ajutorul măsurătorilor geofizice și prin periegheze intensive. Săpăturile arheologice au avut în vedere cercetarea clădirii comandamentului din castru, a băilor și unele locuințe din așezarea civilă.

Școală de vară pentru studenți

Anual, situl roman de la Călugăreni devine punctul de întâlnire al studenților de pretutindeni care aleg să își desfășoare practica de specialitate în domeniul Arheologiei prin efectuarea săpăturilor de cercetare și colectare a obiectelor care au aparținut odată altei ere, în cazul de față- erei romane.

Anul acesta, studenții care desfășoară această practică provin din trei țări diferite- Ungaria, Germania, respectiv România, iar practica lor face parte dintr-un proiectul Erasmus, intitulat „Blended Intensive programme”, al cărui obiectiv presupune utilizarea multiculturalității ca o unealtă de cooperare în scop științific, dar și social. „Programul are scopul de a-i aduce pe studenții din centre universitare diferite și de a crea împreună o bază extra-curriculară, adică să studieze împreună și apoi să pună în practică ceea ce au învățat. Acest proiect presupune tot felul de prelegeri sau ateliere pe care le au ei aici pe teme de arheologie și protecție a patrimoniului. E foarte bine pentru că încă de tineri lucrează împreună, se cunosc și, cel mai probabil,vor colabora împreună pe viitor”, a explicat lect. Univ. Dr. Silvia Mustață.

În cadrul campaniei de anul acesta, studenții au început lucrările în urmă cu două săptămâni, iar mai multe detalii privind activitatea lor de cercetare ne sunt oferite de unul dintre coordonatorii practicanților, lect. Univ. Dr. David Petruț: „Săpătura din campania aceasta se desfășoară în clădirea comandamentului acestui castru. Am început activitatea acum 2 săptămâni și terminăm pe 25 august. În campania aceasta ne-am concentrat eforturile pe curtea centrală, fiind o clădire publică, monumentală, de tip palat, ea urmărește stilul mediteranean, roman-italic. Curtea centrală era flancată de două coridoare. Obiectivele campaniei se referă la modificarea modului de folosire al acestei curți, cum s-a schimbat modul ei de folosire în decursul epocii romane și după, deoarece viața unei clădiri nu se termină neapărat în momentul în care este abandondată. Știm că de aici, de exemplu, s-a scos piatră, motiv pentru care aceste situri au fost cariere de piatră pentru localnici, până în secolul XX. Acest lucru ne complică puțin treaba. Nu e prima dată când deschidem curtea, ea a fost deschisă anul trecut, dar nu am reușit să o săpăm integral. Săpătura arheologică este o muncă foarte migăloasă și merge foarte greu, deoarece trebuie să înregistrăm tot ceea ce găsim- desenăm, fotografiem, completăm fișe, etichetăm tot materialul arheologic descoperit”.